Amenajarea
Spațiilor 🌳
Verzi 🌲
De ce accesează primarii fonduri
europene pentru parcuri într-o
zonă montană cu șase masive
muntoase 🌲⛰️ 🌳
Pentru că parcul e mai verde decât muntele. Munții sunt frumoși, dar nu au borduri roz, bănci de 3.000 de euro și WiFi sponsorizat din Bruxelles. Cine vrea să facă un selfie cu un brad care n-are plăcuță cu “Proiect cofinanțat de UE”? Pentru că pe pășune nu se dau comisioane. Dacă la o potecă de munte îi bagi 3 pietre și o semnalizare cu “traseu turistic”, te prinde Curtea de Conturi că e gratis. Dar dacă-i spui “aleea de relaxare pentru spiritul european”, imediat poți justifica 1 milion de euro pentru “pavaj inovator cu design bio-climatic”.
E greu să faci parandărăt cu iarba care crește singură. Pentru că 60% din natură trebuie urbanizată. Dar dacă o tunzi cu un utilaj închiriat de la firma cumnatului cu 300 euro pe oră, brusc aerul devine profitabil. Nu este suficient să ai șase masive muntoase, păduri cât vezi cu ochii și aer curat. Fără un proiect european, nu e verdele “oficial”. Și, ce să vezi, nici bugetul primarului nu înverzește dacă nu trec banii prin “udarea” de 60%. Se zice că natura e gratis. Adică mergi pe munte, respiri aer curat, vezi brazi, mesteceni și urși care dau like la sandvișul tău. Dar dacă întrebi un primar care tocmai a “câștigat” fonduri europene pentru “revitalizarea spațiilor verzi”, află că și natura costă. Și nu oricum – costă exact 60% din buget, cât să iasă un parandărăt de poveste.
În afara orașelor, pădurile cad tăcute sub drujbă … pentru cherestea, pentru drumuri forestiere “strategice” și pentru vile ascunse între molizi. În urma lor rămâne pământul gol, instabil, gata să alunece la prima ploaie. Aluviuni, torente, râuri care ies din matcă și distrug tot ce prind în cale: beciuri, trotuare, vieți. Aerul devine tot mai greu, tot mai puțin “verde”. Dar sistemul merge mai departe – cu un nou proiect, un alt “eco-covor” pus peste rană, și aceleași 60 de procente care nu mai salvează nimic, doar întrețin iluzia.
Parandărăt anual: 60% din tăiatul frunzelor la câini 🐶
60% din proiect e doar încălzirea. Adevărata miză e după ce s-a tăiat panglica. Pentru că întreținerea spațiilor verzi e ca un robinet care nu se mai închide: flori replantate de patru ori pe an, gazon “aerisit” lunar, panseluțe de import la preț de trandafiri de seră japonezi și, evident, firme “prietene” care factureză la hectar, dar lucrează pe metru pătrat. Și uite-așa, un parc devine o mină de aur verde.
Odată ce ai bifat proiectul european, cu studii de fezabilitate copy-paste și mobilier urban cu preț de mobilier italian de lux, intri în faza doi: “întreținerea”. Nu contează cât de verde e parcul, ci cât de verde e contul.
Aici este adevărata recoltă 🌲🌳 An de an, fără licitații reale, cu contracte pe termen lung și clauze bine scrise pentru cine trebuie. Și 60% din bugetul de întreținere se evaporă discret, cu fluturași de plată și justificări în exceluri. Pentru că nu contează cât de verde e parcul, ci cât de verde e contul.
Și în România, spațiul verde nu e despre ecologie, e despre economie – una paralelă. Nu te mai entuziasma la pozele cu “floricele europene” și gazon tuns la milimetru pe pagina primarului tău. Nu mai da like și inimioare la pozele cu “spații verzi” făcute cu drona – că, în timp ce tu crezi că vezi un parc, el tocmai și-a plantat parandărătul pentru viitoarele apartamente de lux, de închiriat în afara Văii Jiului. Și ghici ce? Când vei rămâne acasă, tăind frunze la câini în Valea Plângerii, el va închiria “aer curat și priveliște” turiștilor pe banii tăi și cu proiectele tale “like-uite”. Nu mai da share la PR-ul lor, dă share la realitate. Nu mai udați cu like-uri bordurile lor roz – că altfel, rădăcina parandărătului crește direct în buzunarul vostru.
Parandărătul 🇪🇺 European
@ Dan DIACONU 💪
România a atras anul trecut fonduri în valoare totală de 1.9 mld. EUR. Asta e ceea ce a reușit să tragă din PNRR. Atât și nimic mai mult. Anul acesta oficialii spun că vor revoluționa atragerea de fonduri, sperând că vom atrage … țineți-vă bine … 2.6 miliarde EUR. În primele cinci luni ale acestui an, România a solicitat rambursări de aproximativ 1.5 mld EUR. Frumos, impresionant! Doar că ne lovește realitatea!
Anul trecut România a plătit către UE nu mai puțin de 2.7 mld. EUR. Cu alte cuvinte, am fost contributori neți la Bugetul Comunitar cu … 800 milioane EUR! Boierie, frate. Anul acesta, dacă se îndeplinesc forțările cu care s-au bătut cu cărămida-n piept politicienii care-au fost sunt și vor fi perpetuu la putere, tot suntem cu cel puțin 100 milioane de EUR pe minus. De ce?
Banii de fonduri europene niciodată nu ne-au fost dați pentru a fi atrași, ci doar pentru a se face paradă cu ei. La București s-a ascultat permanent comanda UE de atragere a fondurilor cu frâna de mână trasă. Așa au apărut reglementări aberante conform cărora, decât să apelezi la fondurile europene mai bine mergeai la cerșit. Iată motivul pentru care niciodată nu ne-am putut dezvolta în adevăratul sens al cuvântului ci întotdeauna atât cât ne-au spus ei și, mai ales, CUM ne-au spus ei.
Așa zisa bunăstare a României este una falsă, bazată exclusiv pe creșterea gradului de îndatorare în vederea impulsionării consumului de mărfuri din import. Dacă vreți, e cumva similar anilor 90 când diverse state ne dădeau credite ca să cumpărăm produse de la ele. Diferența e că acum nu-ți mai dau credi, ci te pun să te împrumuți pe piețele internaționale.
De la aderare plătim către UE un bir de 32.87 mld. EUR, din care UE ne întoarce în mod real 24 mld. EUR, dar ne și crează o obligație de plată către firme externe în valoare de 19.5 mld. EUR. Cu alte cuvinte, pentru 24 miliarde de EUR bani atrași, noi plătim către UE și firmele de-acolo 52.37 mld. EUR!
Dialog la Primărie “Cum să plantezi bani în loc de copaci”. Personaje: Primaru’ (P): omul care vede verde doar când se transformă în euro. Consultantu’ (C): expertul în “cum să scriem cuvinte europene ca să justificăm borduri de aur”.
P: Băi, Ioane, noi avem șase munți și o pădure cât China. De ce ne trebuie parc european? C: Pentru că pădurea e prea naturală, șefu’. Așa ceva nu e finanțabil! Dacă nu bagi bordură și WiFi, Bruxelles-ul zice că-i sălbăticie. P: Dar e gratis, frate! Oamenii vin la aer curat de la mama natură. C: Și tocmai asta e problema: nu scoți parandărăt din aerul gratis. Hai să facem “Aleea Respirației Europene” – punem două bănci cu USB, le trecem pe proiect la 5.000 euro bucata, facem și-un panou LED care să anunțe “Atenție, respirați în 5 limbi!”.
P: Bun, și cât prindem de la UE? C: 10 milioane, din care 6 se duc la… întreținere ecologică (a se citi: la frații, nașii și verișorii contractanți). P: Hmmm… și restul 4? C: Păi, restul sunt chiar pentru parc: două alei, 5 arbuști japonezi și-un balansoar smart. P: Dar de ce să facem parc în munte, când muntele e deja parc natural? C: Pentru că lumea vrea lux, șefu’. Să vină la 1.800 de metri altitudine și să se dea pe toboganul “Alpin European 3000”, cu WiFi integrat și muzică ambientală pe bluetooth. Asta aduce like-uri! P: Bă, dar dacă ne prinde presa? C: Ce presă, șefu’? Le punem și lor o băncuță cu numele redacției și-i liniștim.
P: Bine, treci în proiect: 3 fântâni arteziene cu apă plată, 4 bănci la 5.000 euro și un covor de iarbă “premium”. C: Cu reducere de la firma vărului, da. P: Și titlul proiectului? C: “Revitalizarea ecosistemului european prin integrarea infrastructurii urbane în zone montane”. Sună scump, nu? P: Sună ca și cum o să-mi fac vilă nouă. Mai punem două bănci sau două zerouri? Așa se face parc în România: când natura e gratis, îi pui etichetă cu preț de lux, ca să justifice 60% “pentru întreținere”.
LUPENI Proiect regenerare urbană (PR Vest 2021‑2027) – modernizare integrală a trei zone: Zona Agrement, promenada Castanilor / digul pârâului Brăița și zona Monumentului Eroilor „Lupeni 29” (~7–7,35 mil. €; suprafață totală >60.000 mp; intervenții: spații verzi moderne, reamenajare faleză / promenadă, terenuri sport, locuri de joacă, pasarele pietonale noi, iluminat modern, sistem supraveghere) (covoare florale, copaci ornamentali, mobilier stradal, pavaje, schimbare peisajistică în cele trei zone) – implementare estimată să înceapă vara 2025 (după semnare contract finanțare și proiect tehnic finalizat).
URICANI Proiect regenerare urbană (PR Vest 2021‑2027) – intervenții integrate pe Bulevardul Muncii, Str. Republicii, Faleza Jiului, Parcul Casei de Cultură, Parcul Poștei (~5 mil. € total, ~4,86 mil. € finanțare nerambursabilă; lucrări: refacere alei și trotuare, reconfigurare zone, modernizare iluminat, punere în valoare elemente industriale / vagonete-monument, infrastructură verde de promenadă, locuri de joacă, sistem supraveghere – implementare 28 luni). Tranziție Justă – extind infrastructură recreere și verde) – ilustrează abordarea etapizată de regenerare.
VULCAN Proiect regenerare urbană (PR Vest 2021‑2027, ~1,8–2 mil. €) – 5 zone (str. Traian, Parcul Octogon, str. Nicolae Titulescu, două zone pe Bd. Mihai Viteazu): amenajare / extindere spații verzi, alei pietonale modernizate, mobilier urban, locuri de joacă, amfiteatru în aer liber, teren minifotbal, fântână arteziană nouă, zone fitness; implementare până la 31 ian 2027.
Fondurile europene sunt șantaj economic pentru bani publici susținut de ONG-uri & de viermii economici autohtoni care se mulțumesc cu restul de după parandărăt. Vezi mai multe informații despre eficientizarea banilor publici în VULCAN.
