Parteneri

Un proiect turistic integrat

Corneliu BRAN, ZVJ: “Așa cum spuneam și în analiza draftului Strategiei de Dezvoltare a Văii Jiului, realizat de cei de la PwC, Valea Jiului are mare nevoie de un brand al zonei, în condițiile în care administrațiile locale își doresc orașe turistice. Partea cu brand-ul zonei este cu atât mai necesară pentru localitățile noastre și stațiunile Văii Jiului, prezente, precum Straja-Vâlcan, Parâng-Petroșani și Pasul Vâlcan-Vulcan, sau viitoare, precum Șureanu-Petrila sau Câmpu lui Neag-Uricani. Cum în strategia de dezvoltare viitoare, Valea Jiului nu are trecut nici măcar un astfel de brand, iată că un antreprenor cu vechi ștate în afaceri turistice, cunoscutul lupenean Emil Părău a sesizat imediat că acest lucru nu mai trebuie să lipsească, dacă vrem un turism adevărat, cu orașe-stațiuni și cu domenii schiabile unice în țară, cum deja la Straja-Lupeni încep să existe, la fel și în Parâng-Petroșani.

Astfel că, împreună cu Daniel Roșca, directorul B2B Strategy, Emil Părău, directorul Comexim R Lupeni, a definit câteva elemente tehnice din punctul de vedere al proceselor de marketing și comunicare, după cum urmează: conceptul de brand cu numele de Ținutul Momârlanilor, cu sloganul „urmașii geto-dacilor din Valea Jiului”; elementul vizual cu „lupul getic stilizat”, la nivel de zonă dar și la nivel individual pentru fiecare UAT din Valea Jiului; flexibilitate de adaptare a mărcii la produsele tradiționale din zonă, precum și flexibilitate de customizare a traseelor turistice, precum și a variantei de marcă aferentă fiecărui anotimp în parte (mai exact, stilizarea cromatică a cozii de dragon, a solzilor în funcție de fiecare anotimp), „pentru stimularea turismului extra-sezon, respectiv turismul de primăvară-vară-toamnă”.

Foarte important, la toate acestea, propunerea inițiatorilor acestui demers este aceea că dreptul de utilizare al mărcii este oferit cu titlu de gratuitate fiecărui UAT din Valea Jiului în parte!”

Ținutul Momârlanilor

Daniel ROȘCA, B2B Strategy “Singura șansă a generației noastre este provenită din tradițiile, obiceiurile și patrimoniul imaterial al neamului. În viziunea noastră experiența pe care Ținutul Momârlanilor o propune turistului este simplă: trei sute șaizeci de grade în jurul unității de cazare – povestea fiecărui loc, practic ce poate să facă turistul în momentul în care alege o destinație. Suplimentar, conceptul face transferul de la turism spre meșteșugari, mici producători autohtoni prin experiența produselor tradiționale. Simți locul atât prin poveștile și legendele lui dar și prin experiența culinară precum și experiența pe care furnizorii de servicii locale o propun. De la draftul de strategie la implementare – transferul de la industria grea la industria ușoară – turism, produse locale / tradiționale – alimentare, furnizori locali, meșteșugari și artizani. Povestea merge mai departe.”

Ținutul Lupilor

& Zeul războiului ARES

Emil PĂRĂU, Comexim R: ”Noi,  pentru Straja aveam pregătit Ținutul Lupilor, cu sigla ce prevede același cap de lup și aceiași coadă de dragon. Am vorbit și cu Daniel Roșca și i-am zis să se gândească și să pună Ținutul Momârlanilor. De ce Ținutul Momârlanilor? Pentru că, în primul rând, ei sunt continuatorii din regiunea noastră ai geto-dacilor. Păstrează încă tradițiile din perioade vechi și foarte vechi, dintre care amintesc de exemplu pițărăii, măsuratul oilor și ele pot continua. Mineritul a apărut în Valea Jiului, să nu uităm, în 1840, și vedem că se și stinge, pe când momârlanii, localnicii erau înainte de acel an și vor rămâne în continuare. Avem nevoie de un brand puternic atât în turism cât și pentru produsele tradiționale. Dacă vine un turist, ca să dau un exemplu, te întreabă ce poate mânca din zonă? Păi, dacă cere din zonă nu pot să-i dau mâncare moldovenească sau cu specific oltenesc, clujean, sau dobrogean. Nu, îi dau mâncare din zonă. Și de unde pot să-i dau? Doar din rețetele momârlanilor. Și atunci de asta spun, acest brand merge și din punct de vedere turistic și din punct de vedere culinar și din punct de vedere al obiectivelor turistice și pârtii și așa mai departe, toate legate între ele până la urmă și care scot în evidență Valea Jiului. Brandul e gândit bine: urmașii geto-dacilor din Valea Jiului. Pentru că geto-daci au fost și la Orăștie, au fost și în Moldova în zona subcarpatică și în Maramureș sau alte zone, dar și în Valea Jiului, începând de la Câmpu lui Neag și până la Bănița. Și atunci am hotărât să mergem la fiecare primărie, să le lăsăm o cerere prin care noi să spunem că acest brand îl pot folosi toate UAT-urile din Valea Jiului, gratis, după care proiectele să fie aprobate de fiecare consiliu local.

Primarii cu care am stat de vorbă deja au fost de acord și eu cred că acest brand va prinde viață. Brandul pe Valea Jiului trebuie să fie unic. Așa cum alții au Țara Hațegului, Țara Oașului, Țara Zarandului și așa mai departe, de ce Valea Jiului n-ar avea Ținutul Momârlanilor? Și acesta e un adevăr istoric, până la urmă e ținutul momârlanilor aici. Pe asta m-am și bazat, pe istorie, nu pe povești și nu știu ce. Când au venit aici la mină să lucreze prima dată, aici au întâlnit localnici, numiți momârlani. Să mai dau un exemplu: nu știu câți știu, în 1964 în Pasul Vâlcan a fost descoperit Zeul Ares, Zeul Războiului, statuetă din secolul III î.Hr.. Apoi, atâtea vestigii cu monede antice găsite la intrarea în Lupeni, Vulcan, Petroșani, Petrila. Ce vreți mai mult, că avem Cetatea Băniței de lângă Peștera Bolii care datează din secolul II î.Hr.? O cetate nepusă deocamdată în valoare dar care există. Noi trebuie să ne arătăm cu încredere și mândrie și rădăcinile. Ele sunt nenumărate, iar momârlanii sunt cei care aici au fost de când lumea, oameni ce își păstrează tradițiile, portul, obiceiurile, lucruri ce trebuie puse în valoare. Un brand necesar și fără de care turismul Văii Jiului ar fi mult mai sărac. Până la urmă, trebuie să fim fericiți că avem cu ce ne mândri din trecut, că avem istorie, că avem ce prezenta și că putem face în aceste locuri naturale extraordinare și încărcate de istorie un turism adevărat”.

Arhitectura STRAJA, Ținutul Lupilor, îmbinată cu arhitectura de brand a Văii JIULUI, Ținutul Momârlanilor, oferă o primă șansă concretă pentru transferul de la minerit / industria grea, la turism / industrie ușoară. Vezi un exemplu de propunere pentru parteneriat UAT & un răspuns aprobat de Consiliul Local, HCL nr. 88 din 30.06.2021.