Despre obștea 🐑
momârlanilor asupriți
Avem toate ingredientele pentru a se trăi foarte bine în Vale și să nu mai fie nevoie ca oamenii să plece, să se mute în altă parte – nu avem încă unitate. Le luăm pas cu pas pentru a mai depăși o bornă în abordarea noastră de unificare a tuturor resurselor necesare unei tranzițîi într-adevăr juste. Despre închiderea minelor și a preparațiilor miniere prin sprijinul producătorilor din zona montană – tranziția justă – un alt sabotaj industrial servit pe tavă Văîi JIULUI care are scopul de a asupri comunitatea momârlanilor culmea prin obștea sătească proprie a lor – prin reprezentanții lor.
Extras din Ziarul Văii JIULUI – un articol care trebuie citit de fiecare momârlan în parte, un articol menit să elimine principala problema a Văii JIULUI – inexistența finanțărilor din cauza alocării eronate a zonelor de momârlani – orașelor din Vale, Cimpa fiind înregistrată ca și o stradă din Orașul Petrila și așa mai departe.
Prima formă de organizare statală a românilor, Valea JIULUI! Astăzi vom discuta despre tranziția justă și despre momârlanii asupriți din Valea JIULUI. Această Vale a lui RHABON menționată ca prima formă de organizare statală a românilor, de către Cavalerii Ioaniți, încă din 1241, formă de organizare – care se pare că deranjează pe mulți, din moment ce aproape toate inițiativele statului român referitoare la această zonă sunt din fașă proiecte menite să eșueze lamentabil.
Și totul prin concursul momârlanilor mândrii, momârlanii din instituțiile acestui stat care eșuează cum am spus lamentabil de zeci de ani să asigure suportul necesar tranziției juste, de la minerit spre alte activități economice sustenabile – dacă tot ei au închis brusc și agresiv întreaga economie a zonei. Pas cu pas spre vestitia tranziție justă.
Băștinașii ancestrali DEX / JUST: conform cu adevărul sau cu echitatea; drept, adevărat, echitabil. ◊ (Despre oameni) Care acționează și judecă în conformitate cu dreptatea. ◊ Fundat, legitim, legal. 2. Potrivit2, corespunzător. – Din fr. juste. Prin definiția pe care o regăsim în DEX, cuvântul JUST este corelat cu adevărul, dreptatea și iar într-un mod corespunzător celălalt cuvânt “tranziție” ne poartă de la traiul de zi cu zi al oamenilor locurilor din trecut spre viitor. Dacă în trecut acești băștinași ancestrali au fost nevoiți pentru o scurtă perioada să își asigure traiul de zi cu zi din fundul pământului – din minerit – în vremurile noastre aceștia s-au întors la vechile obieciuri ancestrale – transhumanța, de dată aceasta o versiune modernă.
De ce am adăugat cuvântul modern? Pentru că bătrânii din obștea momarlanilor nu mai sunt nevoiți să plece cu turmele în transhumanța clasică – dar au început copii lor să plece – și din păcate să nu se mai întoarcă. Transhumanța modernă.
90% finanțare gratuită – obiectiv ratat de administrația momârlăneasca a urbei. Când spunem „montan” în județul Hunedoara, imediat ne gândim la suprafața Văîi Jiului, ce reprezintă o treime din suprafața județului, din care fac parte unii dintre cei mai falnici munți din Carpați: Retezat, Parâng, Vâlcan sau Șureanu!
Astăzi despre sprijinul producătorilor din zona montană, tranziția Justă a Uniunii Europene, Agenția Naționala a Zonei Montane, Ziua Naționala a Muntelui, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Schema europeană de „Produs Montan”, cursuri de formare profesională gratuite ( „tânărul fermier” „dezvoltarea unei mici ferme” „Fermă vegetală”), cursuri necesare pentru a se obține finanțări de la APIA și alte organisme / cursuri pentru înființare de „Punct gastronomic local”. Despre cei 100.000 de locuitori ai Văii, cu pășuni întinse și mulți crescători de animale.
Cum să lipsească Valea Jiului, o zonă cu peste 100.000 de locuitori de pe lista birourilor deschise de Agenția Naționala a Zonei Montane în localități și zone montane din țară? Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate acorda finanțare doar pentru dezvoltarea rurală. Aici a fost marea problemă, că cei din satele aparțînătoare orașelor nu puteau accesa aceste programe. Pe programul european nu s-a rezolvat nici acum, dar pe programe naționale s-a rezolvat!
Pe bugetul Agenției Naționale a Zonei Montane, cum a fost și cu centrele de lapte, nu a existat această limitare, deci s-au încadrat și cei care pe cartea de identitate sunt dintr-un oraș, deși locuiesc de fapt într-un sat aparțînător. În Valea Jiului toate localitățile au sate aparțînătoare, de la Est la Vest, cu crescători de animale și oameni dornici să investească în agro-turism, dar care nu o pot face? Foarte mulți doreau să facă micro ferme, pensiuni etc., dar … s-au pierdut foarte multe oportunități și fonduri europene în perioada 2014-2020. Abia însă a început exercițiul financiar european pentru 2023-2027, deci trebuie accelerate demersurile… !
Vinovatul de serviciu!?
Totul prin concursul momârlanilor mandrii și a ignoranței lor a membrilor comunității care îngreunați de povara zilnică îi lasă pe acești conducători ai obștei la cârma spre dezastrul generațiilor următoare. Urbea unde activează unul din cele mai mari composesorate din Valea lui RHABON, unitatea teritorial administrativă fiind de asemenea condusă de un momârlan asistat de un vice la fel de momârlan ca și el, urbea care în opinia noastră definește principalul potențial spre tranziția justă – de la minerit la turism, produse tradiționale, meșteșugărit și artizanat, a ratat construcția unui centru de colectare al laptelui – finanțat 90% de către statul român.
Ce fac ei totuși între timp!? Peștele de la cap se împute într-adevăr. Direcția diametral opusă de strategie de alocare a fondurilor – prioritate de finanțare – prezentă atât în Master Planul pe Turism – lansat în consultare publică (revenim cu analiza detaliată a lui) cât și în inițiativele Consiliului Județean – auto-sabotajul prin finanțarea Planetei Petrila în detrimentul momârlanilor amărâți din prima obște momârlănească a Văii – definesc cercul vicios care începe și se termină de la fiecare individ în parte – capabil sau nu – să înțeleagă această realitate dar mai ales capabil să spună – este de ajuns, vrem altceva, vrem într-adevăr tranziție justă și vrem să încetați cu aceste sabotaje industriale efectuate prin omisiune.
Primul pas spre a opri depopularea zonei! Valea Jiului are nevoie de un centru de colectare al laptelui și are într-adevăr nevoie de o filiala a Agenției Montane pentru primul pas spre a opri depopularea zonei. Valea Jiului, într-adevăr are nevoie de o alternativă la indolența roșie din capitala județului și nu numai. Surse: www.azm.gov.ro, ZVJ, D’Ale Carnavalului – Mafia porcilor 🐖 & Prima formă de organizare statală a românilor, Ţara de Piatră, Ţara Lytua (Valea JIULUI – Hațeg – GORJ).
