Din Poiana Muierii
spre Peștera Bolii
Tradiții ☥ Strămoșești și
Credință Nepieritoare ✟
Concertul anual de colinde din Peștera Bolii @ Mondo TV Ionuț DRĂGOTESC & Comexim-R Emil Ilie PĂRĂU.
În fiecare colț al Văii Jiului, tradițiile vechi de mii de ani ale păstorilor strămoși sunt păstrate cu sfințenie. Aceste obiceiuri, legate de viața de zi cu zi, de iubirea față de natură și de credința adâncă în Dumnezeu, au traversat generațiile și continuă să fie transmise, vii și luminoase.
La fel ca atunci când ciobanii se adunau în Poiana Muierii, acum, urmașii acestora se întâlnesc în locuri sacre și pline de simbolism, cum ar fi Peștera Bolii, sub cetatea Băniței, lângă Cheile Băniței.
Acustica Peșterii Bolii, cu ecoul ei misterios și învăluitor, rezonează cu istoria locurilor, iar fluierașul din Slătinioara, cu sunetele sale dulci și pătrunzătoare, reînvie acea atmosferă de altădată, când păstorii cântau la focurile din munți, adunându-se în jurul focului pentru a se încălzi și a povesti. În aceleași locuri străvechi, colindătorii de peste Transalpina din Sebeș, cu vocile lor înălțătoare, aduc un omagiu tradițiilor și istoriei locului. Asemenea colindelor rostite cu sfințenie de maicile de la Mănăstirea Oașa și de la Schitul din Poiana Muierii, colindele din Sebeș reînvie în sufletele celor ce le ascultă aceeași vibrație de credință și dăruire.
Astăzi, la fel ca odinioară, când ciobanii se întâlneau în Poiana Muierii, urmașii acestora au păstrat aceeași legătură profundă cu muntele, cu tradițiile și cu divinitatea. Colindătorii din Sebeș, adunați în jurul focului și al luminii unui colind ce răsună din inimile lor, continuă să păstreze cu sfințenie aceste obiceiuri milenare.
În apropiere de Petroșani, în vecinătatea comunei Bănița, sub cetatea Băniței, în umbra Cheilor Băniței, aceleași voci răsună în sărbători, dar și în fiecare zi a anului. Tradițiile strămoșești din Valea Jiului, atât de adânc înrădăcinate în sufletele păstorilor de ieri și de astăzi, sunt ca un fir nevăzut care leagă prezentul de trecut.
Aceste obiceiuri, cu vibrațiile lor, cu glasul fluierașilor și cel al colindătorilor, cu adânca credință a celor ce trăiesc aici, reprezintă ☥ o legătură sacră între om, natură și divinitate ✟ o moștenire care, cu fiecare an ce trece, nu face decât să devină tot mai prețioasă.
