Istoria realizării Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroșani

by | Jul 28, 2021

Atelierele Centrale Petroșani

Exploatarea industrială a cărbunelui începând cu deceniul VI al secolului XIX așează Valea JIULUI în faza dezvoltării sale moderne. Deschiderea și darea în funcțiune a tot mai numeroase exploatări miniere a impus existența atelierelor care să realizeze reparații ale utilajelor, mașinilor și instalațiilor existente, iar ulterior construcții metalice, utilaje și montaje. Dintre toate atelierele cea mai puternică dezvoltare o vor înregistra Atelierele Centrale Petroșani.

Construcția clădirii principale a început în anul 1909, terminată fiind în anul 1910, cu extinderi ulterioare în mai multe etape. Se instalează masini-unelte, forja, apoi în 1910 turnătoria de fontă, mărită în 1925 și dotată cu un cubilou de 1000 kg și un cuptor pentru uscat forme. Fuzionarea în mai 1931 a celor două mari societăți care patronau mineritul Văii Jiului, societățile “Petroșani” și “Lupeni”, a impus necesitatea iminentă de centralizare a atelierelor. Toate reparațiile mari, în special la utilaje din import, confecțiile metalice mari, instalațiile noi bazate pe studii tehnice urmau să fie făcute la atelierul din Petroșani, devenind astfel Atelierul Central…

O întâmplare fericită avea să aducă ceva nou în activitatea Atelierelor Centrale Petroșani. Ȋn 1936 inginerul şef al Atelierelor Centrale, Ştefan Georgescu Gorjanu, revenind cu automobilul dintr-o delegaţie la Braşov, în oraşul Făgăraş are o pană de motor. Ȋn timp ce era remediată defecţiunea inginerul Georgescu Gorjanu îl cunoşte pe tânărul inginer Gustav Felix Stof, constructor şi inspector de planoare. Ȋn urma discuţiilor purtate cu tânărul inginer, ing. Georescu Gorjanu pleacă etuziasmat şi hotărât să facă tot posibilul pentru deschiderea unui Aeroclub la Petroşani.

Ȋntors acasă, ia legătura cu Directorul general al S.A.R. Petroşani, inginerul Tiberiu Timoc, şi cu sprijinul acestuia se înfiinţează în iunie 1936 Aeroclubul Petroşani (Ionel Berechete, Cornel Moraru, 1996,pag. 9). Pe lângă Atelierele Centrale Petroșani se va înfiinţa un atelier special pentru construirea de planoare, atelier care a fost dotat cu materiale, scule şi unelte speciale pentru această activitate. Ȋn acest atelier, sub conducerea inginerului Gustav Felix Stof se va construi planorul „Mândra I”, primul planor ce a zburat în Valea Jiului (Ionel Berechete, Cornel Moraru, 1996, pag. 9).

După terminarea celui de al II-lea Război mondial Atelierele Centrale Petroşani vor trece în proprietatea statului. De acum acestea vor purta diferite denumiri ca de exemplu: URUMP, IUMP, UUMP, UMIROM, GEROM, funcţie uneori de ministerul de care aparţineau. Dar numai numele se schimbă, specificul acestei uzine a rămas axat pe producerea de utilaje şi aparatură pentru industria minieră.

1937

1 – 15 august 1937 Brâncuși și inginerul Gorjan studiează o serie de variante pentru a stabili dimensiunile optime ale monumentului luând în calcul resursele financiare, cerințele și posibilitățile tehnicii timpului și viziunea artistică a sculptorului.

16 – 31 august 1937 Brâncuși împreună cu tâmplarii de modele de la Atelierele Centrale din Petroșani realizează un modul din lemn de tei în vederea turnării în fontă a elementelor. Sculptorul a cioplit el însuși o fațetă, timp zile întregi, obținând suprafețele de racordare line, imperceptibil curbe, care se pot admira la elementul finit. Se definitivează concepția tehnică a Coloanei de către ing. Gorjan, se stabilesc calculele finale pentru seria de formule la varianta de coloană propusă de Brâncuși, se proiectează și se finalizează desenele de execuție ale miezului de oțel.

1 septembrie – 27 octombrie 1937 Se comandă profilurile de oțel de la Reșița și Malaxa, livrate în timp record, ceea ce a permis începerea imediată a construcției pilonului central de rezistență compus din trei tronsoane, asamblate ulterior între ele la Târgu JIU prin sudură. Elementele Coloanei s-au transportat de la Petroșani la Târgu JIU cu autocamionul numai pe măsură ce le venea rândul la montaj, spre a nu fi manipulate în mod inutil de mai multe ori.

28 octombrie – 9 noiembrie Brâncuși sosește la Târgu JIU și asistă la tragerea câtorva elemente de fontă pe miezul de oțel. 9 – 15 noiembrie Se termină montarea coloanei de către muncitorii de la Atelierele Centrale Petroșani conduși de inginerul Ștefan George-Gorjan. Schela se păstrează pentru a fi folosită la metalizare, anul următor. 20 iunie – 25 iulie 1938 Specialiștii firmei elvețiene “Metalizarea”, care avea o reprezentanță la București, execută pulverizarea cu zinc și alamă a Coloanei.

Costul Coloanei

La intervenția primului ministru Gheorghe Tătărescu, Directorul General al Societății “Petroșani” inginerul Ioan Bujoiu, a pus la dispoziția constructorilor Coloanei întreaga capacitate tehnică a Atelierelor Centrale și tot personalul necesar realizării acestei lucrări. În plus toate cheltuielile directe și indirecte (proiectare, manoperă, materiale, transport, montare la Târgu JIU, regie etc.) în sumă de circa 2.500.000 lei au fost suportate de Societatea “Petroșani”, decontându-se întreaga sumă către Atelierele Centrale pe “vagoneți de mină”. Cheltuielile finale la terminarea Ansamblului Monumental de la Târgu JIU au însumat 10.082.000 lei.

Ovidiu Rizopol Istoria realizării Coloanei Infinite
la Atelierele Centrale Petroșani. 19 februarie 2016 – Focus Print.

Dragă Domnule Brâncuși,

 

Deși nu ați răspuns la scrisorile mele, eu îmi țin promisiunea de a vă ține la curent cu cele ce se petrece aici. În ceea ce mă privește, mi-am respectat angajamentele. Din cele 15 elemente și 2 jumătăți, sunt gata 10 și jumătate. Voi mai turna un element întreg și partea de jos (jumătatea cu soclu). Am expediat deja la Târgu JIU stâlpul metalic, dar ceea ce nu merge e faptul că cei de acolo n-au făcut aproape nimic. N-au fost în stare să termine excavația pentru fundație, cu toată insistența din partea mea și a doamnei Tătărăscu. De aceea a trebuit să-mi trimit acolo lucrătorii, ca să nu întârzie inaugurarea dintr-o prostie. Lucrătorul care face metalizarea sosește duminică aici și va începe ultima operație. Metalizarea se va face cu bronz și nu cu alamă. Nu am găsit încă sârmă de alamă și m-am izbit de opoziția lucrătorului specialist în metalizare și a doamnei Tătărăscu, pe motiv că alama se înegrește și are un aspect murdar. Am înțeles că veți sosi aici la 25 octombrie. Vă trimit câteva fotografii în care se vede suportul în curs de fabricare, turnarea elementelor și câteva elemente terminate, după turnare. Cu salutările mele cele mai bune și afectuoase – Georgescu Gorjan

Dragă Domnule Georgescu,

Dacă n-am răspuns la scrisorile D-tale este că n-am avut altceva de spus decât cele ce v-am telegrafiat. Îmi pare rău că v-ați mâhnit – de alt fel eu credeam să fiu acolo de la 15 octombrie dar am întârziat așteptând pe Maharagea care a amânat venirea la Paris în două rânduri – acum e vorba să ne întâlnim la 19 curent și la 20 plec cu simplonul la București așa că ne vedem cel mai târziu pe 26 curent. Cu metalizarea cum se face că la început se putea face și acum negrește? Dacă nu are fil galben, până acum se găsea ori aduceam de aici. Pe fotografiile ce-mi trimiteți nu văd numărul de înjghebare la capătul elementelor or fotografia e rău făcută? La plecare v-am scris că v-am trimis prin fratele D-tră cele doua mii de lei ce vă datoram – dar nu mi-ați scris dacă le-ați primit. Cu multe salutări, C. Brâncuși

Brâncuși parcurge pentru ultima dată într-o zi din septembrie 1938, împreună cu inginerul Gorjan, traseul de la Masa Tăcerii de pe malul Jiului, prin Poarta Sărutului până la Coloană.

Social Media Share:

Daniel Roșca

Autor

Din '97 stau în Timișoara dar sufletul și buletinul au rămas în Valea JIULUI, acest ținut ancestral al momârlanilor. 6 orașe, 6 masive muntoase, 1 comună, o singură vale și 3 stațiuni turistice... Valea JIULUI, acasă.
TinutulMorlanilor_DanielRosca_01

Daniel Roșca

Autor

Din '97 stau în Timișoara dar sufletul și buletinul au rămas în Valea JIULUI, acest ținut ancestral al momârlanilor. 6 orașe, 6 masive muntoase, 1 comună, o singură vale și 3 stațiuni turistice... Valea JIULUI, acasă.

Casa “La Gălățanu”

TEAMBUILDING La intrarea în Vulcan dinspre...

Pensiunea Retezat

Retezat, bijuteria arcului carpatic. Prin Vestul...

Castelul de VIS

Zona Iscroni / Aninoasa  Complexul Casa de Vis...

Cabana EDELWEISS

 Pădurea de brazi Situată în inima muntelui...

Cabanele lui PROMETEU

Zona TelescaunStațiunea Parâng Cum se urcă spre...

Cabana Veverițelor

 Cabana BRAZI La poalele Munților Vâlcan...

Cabana dintre brazi

Prin sălbăticie O lume ascunsă ! Te invităm...

Cabana MONTANA

Locul de rugăciune ♰ ♰al geto-dacilor Vf. Mutu...

Cabana SKY

Zona RUSU  Cabana Sky se află la numai 2 minute...

Hotel RUSU

Zona RUSU Situat pe culmea RUSU la numai 10 km...

Harta urieșilor din Ținutul Momârlelor

Valea JIULUI 50 de km lungime 50 de urieși din piatră 6 masive...

Momârla din GÂRBOVU

GÂRBOVU La începutul erei noastre, într-un răvaș trimis...

Cetățile Urieșilor

Uriașii din Cheile Tăii & Cetățile Urieșilor din Vale  Odată au...

Top 10 SFINCȘI din Valea JIULUI

Ținutul Momârlelor     Top 10 SFINCȘI  Încă de la străvechii...

Mama Dragonilor

Typhon și ECHIDNA Povestea celebrului Typhon este menționată în cea...

Drumeții la Urieși

Drumeții prin Vale Momârlele de piatră În funcție de sezonul...

MOMÂRLELE din Piatră de pe KOGAYON

Semnul Kogayon Tradiții, credințe& obiceiuri la Momârlani...

Titanul din Gârbovu

DN66A / GârbovuDrumul lui Băsescu Poarta de intrare în Rezervația...

Urieşii de pe Vârful Măgura

Momârlele Oamenii de Piatră În ceea ce priveşte termenul de...

Urieşii de pe Vârful Măgura

Momârlele Oamenii de Piatră În ceea ce priveşte termenul de...

Povestea vârfului RETEZAT

G R E U C E A N U &lumina cea de toate zilele… Cum ne povestește...

Urlătorul din CHEILE TĂII

Fariseii “Unii farisei din norod au zis lui Iisus: „Învăţătorule,...

Top 10 SFINCȘI din Valea JIULUI

Ținutul Momârlelor     Top 10 SFINCȘI  Încă de la străvechii...

Cetățile Urieșilor

Uriașii din Cheile Tăii & Cetățile Urieșilor din Vale  Odată au...

Drumeții la Urieși

Drumeții prin Vale Momârlele de piatră În funcție de sezonul...

Uriașul din JIEȚ

Momârlele Oamenii de Piatră În ceea ce priveşte termenul de...

Hidra din Cheile Baniței

I O R G O V A N Podul de la Ponoare& Cheile Baniței  Iovan...

Harta urieșilor din Ținutul Momârlelor

Valea JIULUI 50 de km lungime 50 de urieși din piatră 6 masive...

Momârla din GÂRBOVU

GÂRBOVU La începutul erei noastre, într-un răvaș trimis...