Rombul
Dacă ai ajuns aici pregătește-te pentru o călătorie înapoi în timpurile imemoriale, atunci când stâlpul funerar inscripționat cu motive tradiționale rămase în negura timpului avea o însemnătate aparte în memoria ancestrală a locurilor precum și a societăților din trecut, a străbunilor. Acum începem să înțelegem toți ceea ce spunea în trecut reputatul nostru compatriot Constantin Brâncuși: “o sculptură nu se sfârşeşte niciodată, ci se continuă în cer, în piedestal – şi în pământ“.
Stâlpul funerar GETÆ ۩
Precum în satele din Bucovina încă sunt inscripționate pe pereții caselor semne străvechi, motive tradiționale păstrate în memoria colectivă a societății românești încă de pe timpurile Culturii și Civilizației CUCUTENI, așa și în satul tradițional momârlănesc memoria colectivă își spune cuvântul de data aceasta în cadrul ritualurilor funerare, a stâlpului funerar care dăinuie de mii de ani în societatea românească.
Rombul din Cuina Turcului ♦
Multă lume recunoaște rombul foarte bine în arta lui Brancuși și mai ales în coloana Infinitului reprezentând uniunea dintre cer și pâmânt, el găsindu-se cu precădere atât în portul tradițional cât și în sclupturi, vase, picturi bisericești… Dar în același timp marea majoritate a societății românești nu conștientizează continuitatea acestui element străvechi care își are originile înrădăcinate atât de adânc în memoria colectivă a societății românești încât este aproape greu de înțeles pentru ei această trasabilitate milenară a rombului începând de la Cuina Turcului de acum 13000 de ani și până în satul tradițional momârlănesc de astăzi.
♦ ۩ ♦ istoria umanității ♦ ۩ ♦
Discutăm totuși despre cel mai vechi simbol axial autohton dacă ar fi să îl cităm pe brâncuşiologul contemporan Ion Pogorilovschi sau dacă mergem și mai departe în negurile istoriei până la citatul „cea mai veche manifestare artisticã a lui homo sapiens” discuția de astazi o transferăm de la continuitatea românească spre istoria umanității. Ion Pogorilovschi mai observã ca și noi de altfel „pe lângã performanţa primordialitãţii lui în lumea semnelor simbolice ale arealului carpato-danubian, performanţa extraordinarei continuitãţi a motivului.”
Surse: Stâlpul funerar al societății românești, Stâlpul momârlanilor din Cheile Roșiei ♦ ۩ ♦ Vezi mai mult “Riturile de trecere ale Momârlanilor” ♦ ۩ ♦
