Cununa de Sânziene
Cununa de Sânziene
Obicei atestat numai la momârlani. Nici Ion Ghinoiu, în monumentala sa lucrare Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997, carte de referinţă în domeniu, nu atestă că ar fi întâlnit undeva acest obicei, nici arhiva internet nu-l conține, cununa oilor aminteşte de cununa de Sânziene, prin faptul că se practică în ajunul Sânzienelor.
O tradiţie păstrată la Dealu Babii este cununa oilor – manifestare anuală practicată în noaptea zilei de 23 pe 24 iunie, în ajunul sărbătorii Sânzienelor. În ziua de 23 iunie, se întrunesc la munte fete şi neveste tinere care posedă oi în strungă, adună flori de câmp cu care împletesc o cunună, de lungimea marginilor exterioare ale corlatului unde se mulg oile. Înainte de mulsul oilor, seara, cununa este prinsă pe marginea exterioară a corlatului de către fete. După mulsul oilor ciobanii pleacă cu oile la pășune, iar grupul de băieți preiau paza cununii pe care trebuie să o păstreze acolo până dimineață.
Pe parcursul nopții, grupul de fete încearcă să o fure. Arma de apărare a băieţilor este apa pe care ei o depozitează în găleți. Dacă o fată ar încerca să ia cununa, este aruncată pe ea apa din una, două găleţi, până abandonează acțiunea. Desigur că fetele recurg pe parcursul nopții la diversiuni – speriatul oilor la oboare, gălăgie mare pentru speriatul animalelor sălbatice (lup, urs), atragerea băieților în stână de către băciță pentru a-i cinsti cu un pahar de țuică etc., ca aceştia să părăsească ieşirea din strungă, facilitând furtul cununii. De multe ori este ,,noapte albă” pentru cele două grupuri; dacă fetele pot fura cununa, o duc şi o pun la izvor sau fântână, în apă, de unde băieţii nu au voie să o ia. Dacă fetele nu o pot sustrage, dis-de-dimineaţă băieţii victorioşi o duc la izvor.
Cununa se pune (în apa care este considerată pură sfinţită) în noaptea dinaintea Sânzienelor, care purifică totul, îndepărtând necazurile ce s-ar putea abate asupra oamenilor și oilor din stâna respectivă. Tot atunci, una, două sau un grup restrâns de fete împletesc din flori o cunună mică în care se introduce capul primei oi ce iese din strungă la muls, și se lasă peste noapte la gâtul oii. Dacă cununița este păstrată până a doua zi, înseamnă că fetele vor avea noroc în acel an , poate se vor mărita, iar dacă cununa este pierdută de oaie sau distrusă , înseamnă mai puțin noroc pentru fete în acel an.
Dar nu numai atât, dacă oaia va păstra cununița la gât până dimineață, asta va aduce noroc la toate oile din strungă în acel an, precum și asupra oamenilor. Oile vor da lapte mult și bun, miei mulți și sănătoși, nu vor fi oi pierdute datorită animalelor sălbatice, trăsnetelor. Ioan Dan Bălan & Elisabeta Bogățan, Momârlanii: tradiții, credințe, obiceiuri.
