Berbecul sacru 🐏
Cea mai importantă relicvă ariană din ,,vetus latina” limba tracilor, este numele berbecului sacru al zeului Marte numit la noi: ,,ARIES”, ,,ARIETIS”, ,,ARETE”, în latină; ,,berbex”, ,,berbecis”. Chipul acestui Berbec sacru totemic al lui Ares: ,,ARETES”, al cărui cap cu coarne răsucite este aşezat în mod ritual deasupra stânii într-un par (lance), se numeşte până astăzi ,,ARĂTARE”.
berbecul sacru din Jieț
© foto B2B Strategy ™
Lupul 🐺
Mitropolitul Bartolomeu al Clujului este de părere că: ,,Ariel” (Ary-El) înseamnă ,,LEUL LUI DUMNEZEU”, iar grecii îl întâmpină pe Sf. AP. Pavel în ,,AREOPAG”, loc de judecată, unde era venerat un întreg panteon, între zei era şi Ary. Mai apoi, indo-europenii au adus cu ei până în Carpaţi cultul leului, deşi acest animal de pradă nu face parte din fauna locală. Avem chiar şi un sfinx în Munţii Bucegi. Aşa, prin totemul ,,Arya”, am devenit: ,,Pui de lei”, iar moneda nostră naţională, încă pentru puţin timp este: ,,LEUL”. Nu trebuie să ne pară rău pentru aceasta. ,,Euro” tot pe aici îşi are originea străveche! Râul ARIEŞ (,,Aries”) din Ardeal, cu nisipul său aurifer şi vestitele mine de aur, a atras aici ca un magnet numeroase populaţii, păstrându-ne acest nume strămoşesc până azi.
Mitul Argonauţilor ar putea avea aici spaţiul de desfăşurare, deoarece ei căutau berbecul cu lâna de aur. Numai tracii nordici numeau berbecul auriu, cu coarne răsucite: ,,ARIES”, ,,ARIETIS”, ,,ARETE”. Nu este exclus ca, la plecarea lor spre Orient, indo-europenii să fi adus cu ei numele tribului pelasg carpatin din care făceau parte: ,,ARIMII” (N. Densuşianu), trib ce avea ca totem berbecul ,,aretes”, urmărit constant de fratele totemic antagonic din umbră: ,,lupul” ,,înghiţit pe jumătate” la rândul lui de către balaurul al cărui chip şi-i l-a asumat Cadmoş întemeietorul Europei.
Deci, primul totem ,,Ary” era LUPUL. Apoi, impresionaţi de maiestatea leului asiatic şi de ferocitatea lui, l-au adoptat şi pe acela ca semi-divinitate, substituindu-l lupului. Termenul ,,ari-mis” are în compoziţie particula ,,Ary”, care, înainte de ,,misiunea spre răsărit”, era totemul ,,lup” dar şi ,,vetus latinus”-ul: ,,mis” , adică ,,a trimite în misiune”, (lat. ,,mito”, ,,mitere”, ,,misui”, ,,misum”). Tema ,,Arius – animal de pradă” o regăsim în sec. al IV-lea d.Hs., aplicată de către bizantini ereticului Arie, deşi acesta, în afară de nume, nu avea nimic în comun cu arienii.
În ,,Acatistul Sfintei Treimi”, Arius este: ,,… 🐺 o fiară cumplită intrând în turma 🐑 cea cuvântătoare a lui Hristos şi răpind oile de la adevărata mărturisire a dreptei credinţe”. (Icosul al IV-lea). Diferenţa onomastică stă doar în faptul că ereticii creştini erau numiţi ,,ariani”, iar triburile indo-europene ,,arieni”. Constantin Olariu Arimin
