Bradul ✟ Arborele Sacru
În noaptea 25/26 octombrie, se aprinde un foc ritualic numit Focul lui Sâmedru, ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic. Chiar dacă nu se conştientizează semnificaţia iniţială, rituală, obiceiul se mai păstează şi astăzi în judeţele Hunedoara, Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, în zone montane şi submontane din Muntenia, Oltenia şi Moldova. Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an – Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, 1997.
Imediat după începutul lunii octombrie, cete de copii, însoţiţi de câţiva feciori, aleg un loc potrivit pentru aprinderea focului, adună crenguţe de brad, iar în după amiaza de 25 octombrie, merg în pădure şi doboară un brad pe care urmează să-l ardă, apoi, feciorii merg din casă în casă strigând: „Hai la Focul lui Sâmedru”.
În vechime, în jurul Focului lui Sâmedru, întreținut cu lemne uscate, paie și resturile rămase de la melițatul cânepei, se mânca, se bea, se petrecea și, din timp în timp, se repeta strigătura consacrată momentului: „Hai la Focul lui Sâmedru”.
Datină deosebit de importantă în lumea satului românesc, Sărbătoarea Moşilor provine din cultul arhaic al strămoşilor totemici. Se presupune că obiceiul datează din vremea geto-dacilor, despre care se crede că practicau diferite ritualuri religioase. În cadrul acestora, în apropierea unor mari focuri, se organizau banchete la care spărgeau vase din lut. Şi despre cioburile găsite în gropile rituale, descoperite pe teritoriul României, se crede că ar fi fost ofrande aduse Moşilor de sub pământ. Cornel Dan Niculae – Magia şi fiinţele fantastice din arhaicul românesc.
În tradiţia românească 🌲 bradul este arborele sacru ✟ prezent în toate ritualurile de trecere. Prin tăierea lui, ritualul reprezintă un scenariu al morţii, dar şi al renaşterii, prin arderea acestuia. La Focul lui Sâmedru participă întreaga comunitate, cu toţii întreţin focul, femeile împart lumânări, colaci rituali, mere şi covrigi, iar bărbaţii, ţuică.
🐑 Vara lui Sâmedru 🐑
