Portul momârlănesc

by | Nov 30, 2021

În dar de Ziua României

Din Mărginimea Sibiului spre Valea JIURILOR. De Ziua României prezentăm portul tradițional momârlănesc, mai exact, cum se pregătesc momârlanii în această zi specială!? Asemănător în linii mari cu costumul popular din Mărginimea Sibiului, costumul popular de pe Jiu are câteva note proprii, printre care ţesura deosebită a pânzei albe învârstată din distanţă în distanţă cu dungi.

Portul bărbătesc. Piesele componente ale portului bărbătesc sunt: cămaşa, cămeşuia, vesta, cioarecii, brâul (chimirul) şi pălăria (clopul). Cămaşa lungă până deasupra genunchilor era confecţionată din pânză ţesută manual învărgată cu dungi de culoare roşie învrâstate cu negru, nu avea guler şi era prevăzută în partea anterioară cu o despicătură pentru cap. Ea se strângea în jurul gâtului cu ajutorul unor şnururi subţiri numite chiotori. Cămaşa avea o croială specială cu clini intercalaţi în faţă şi în spate , iar în partea de jos era plisată , cu poalele cusute cu ajur. Modelele cusute pe cămăşă erau geometrice sau florale, aranjate sub formă de râuri (benzi) în formă de cruce. Peste cămăşă se îmbrăcă pieptarul, înfundat, sau despicat în faţă, din postav sau din catifea.

Brâul (chimirul) confecţionat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârmă bătută se încingea peste cămaşă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau până la jumătatea coapselor. Cioarecii erau confecţionaţi din pânză albă de bumbac ţesută în casă – pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, că şi cea pentru căputuri. Ca acoperământ pentru cap, în sezonul cald se purta pălăria (clopul) confecţionată dintr-o pâslă rigidă şi mai aspră numită pănură. Borurile erau scurte şi teşite, iar la baza calotei era fixată de jur împrejur o panglică, tot neagră, numită primbură. Pentru iarnă atât bărbaţii cât şi femeile aveau şube, sumane sau cojoace aproape identice.

Toate materialele din care se confecţionau veşmintele tradiţionale au fost iniţial ţesute în casă cu ajutorul războaielor de ţesut . Tot în casă erau ţesute şi confecţionate străiţile şi săcuiele ca şi desagii, toate folosite pentru transportul bagajelor. Acestea erau din lână sau bumbac, decorate cu dungi transversale şi longitudinale în diverse culori printre care apărea şi roşul. De-a lungul vremii costumele tradiţionale momârlăneşti au suferit unele modificări, fiecare generaţie încercând să le îmbogăţească cu elemente de creaţie personală.

Portul femeiesc

În componenţa portului femeiesc intră: ciupeagul, poalele, catrinţele, ştrinfii (ciorapii) şi cârpa (broboada sau chischineul). Ciupeagul (cămaşa) – este croit din foi de pânză care se unesc în jurul gâtului, deschizătura fiind aşezată lateral . Are, de asemenea cheutori, fiind lipsit de guler. Mânecile sunt uşor bufante, strânse la încheieturi şi apoi terminate cu cipte (dantele late).

Râurile de cusături măiestre curg pe mâneci în jos, brodate cu panglică de culoare neagră. Piepţii cămeşii femeieşti sunt împodobiţi cu mai multe rânduri de pui (râuri) de aceeaşi dimensiune cu cei de pe mâneci. Peste ciupeag se îmbracă un pieptar din piele nevopsită de miel sau din catifea neagră.

Costumul femeilor este completat de poale şi catrinţe, poalele fiind încreţite (plisate). Peste poale, în faţă şi în spate se pun catrinţele negre cu dantelă pe marginea de jos. Ambele catrinţe sunt brodate pe părţile laterale cu dantelă neagră, iar în partea de jos, aproape de jumătate au două benzi late de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre în motive geometrice sau florale.

Aceleaşi motive se întâlnesc şi pe ştrimfi (ciorapi albi lungi până la genunchi), confecţionaţi fie din bumbac, fie din lână amestecată cu borangic. În încălţări atât femeiele cât şi bărbaţii purtau şosete groase de lână numite călţuni, încălţămintea tradiţională fiind opincile. Vezi mai mult: IA de o sută de ani sau Brâul Solomonarului ANTONIE ♰ © Povestea Locurilor & Obștea JIANĂ.

Daniel ROȘCA

Autor

Din '97 stau în Timișoara dar sufletul și buletinul au rămas în Valea JIULUI, acest ținut ancestral al momârlanilor. 6 orașe, 6 masive muntoase, 1 comună, o singură vale și 3 stațiuni turistice... Valea JIULUI, acasă.
TinutulMorlanilor_DanielRosca_01

Daniel ROȘCA

Autor

Din '97 stau în Timișoara dar sufletul și buletinul au rămas în Valea JIULUI, acest ținut ancestral al momârlanilor. 6 orașe, 6 masive muntoase, 1 comună, o singură vale și 3 stațiuni turistice... Valea JIULUI, acasă.

Cea mai bună ciorbă de pește din Valea lui RHABON

🐟 Paradisul Verde 🐟 Drumul spre oaza de liniște...

Clinica Mihaela NISTORESCU ™

Lumea uleiuriloresențiale @...

La Moșu

Gustul de demult 🧄 Astăzi am fost prin Straja...

DAOS Forest

Meda, Bendis & Kotys. Faceți cunoștiință cu...

Sejur în natură printre căprioare 🦌

Casa de vacanță🦌 C L A S I M A 🦌 O unitate de...

Pensiunea Retezat

Retezat, bijuteria arcului carpatic. Prin Vestul...

Cabana MONTANA

Locul de rugăciune ♰ ♰ al geto-dacilor Vf. Mutu...

Castelul de VIS

Zona Iscroni / Aninoasa  Complexul Casa de Vis...

Cabanele lui PROMETEU

Zona TelescaunStațiunea Parâng Cum se urcă spre...

Complex Cheile Buții

În mijlocul sălbăticiei 🦌  Cuibul cu Dor,...

Mama Dragonilor

Typhon și ECHIDNA Povestea celebrului Typhon este menționată în cea...

Legenda blajinilor

Gog & Magog Este sigur că neamul goților (geților) este...

Piramidele lui Sfarmă Piatră

Sfarmă Piatră &P I R A M I D E L E 💪🏽 Piatra Zănoagei 💪🏾 Straja...

Hidra din Cheile Baniței

I O R G O V A N Podul de la Ponoare& Cheile Baniței  Iovan...

TYPHON 🔥 Tatăl lui PROMETEU

Povestea Pelasgilor 🇷🇴 O poveste inspirată din evenimente istorice...

Urieșul MIC de pe Valea Morii

O lume ascunsă În Ținutul Lupilor, pe Valea Morii în sus spre...

Harta urieșilor din Ținutul Momârlelor

Valea JIULUI 50 de km lungime 50 de urieși din piatră 6 masive...

Portalul din Valea Iarului

Valea Hiperboreei E X T R A T E R E S T R U L Gazda noastră de...

5508 înainte de Hristos ✞

Strămoşi NFT Încă de la facerea lumii ✨ Urieşi ☯️ Pelasgi ۞ 🏛️ GETÆ...

Urieșii din Valea HIPERBOREEI

Valea HIPERBOREEI Tracia Pelasgică / DACIA Preistorică Mihail...

ELFUL de pe Drumul Lupilor

Drumul Lupilor  & urieșii mici din 💪🏽 💪🏾Valea Hiperboreei 💪🏿...

MOMÂRLELE din Piatră de pe KOGAYON

Semnul Kogayon Tradiții, credințe& obiceiuri la Momârlani...

GELONOS

Apele primordiale 🌊 🏹  GELONOS ⚔️  Fratele⚔️ Sciților &...

Kogayon, Muntele Dragostei.

Semnele Muntelui Pe Vârful Muncelului la Omul de Piatră. Aflat în...

GAIA din Scocul Urzicarului

Încă de la ✨facerea lumii ✨ 8500 de ani de continuitate … în piatră...

Urieșul din Cascada Maria

Povestea Urieșului Povestea Cascadelor Valea Mării și Valea...

PROMETEU & Străjerii din PHARANX

Legenda lui PROMETEU „În antichitatea preistorică, Munţii Carpaţi...

Harta urieșilor din Ținutul Momârlelor

Valea JIULUI 50 de km lungime 50 de urieși din piatră 6 masive...

Pelasgos din neamul Titanilor

Vârful Peleaga (2509 m) „patres progenitores“ | PELASGOS În jurul...

Legenda blajinilor

Gog & Magog Este sigur că neamul goților (geților) este...