Drumul Milenar ⚔️
Drumul romanilor 🏹 în drum
spre Sarmizegetusa REGIA ⚔️
Străvechiul ”drum al romanilor”, devenit apoi ”al lui Mihai Viteazu” și, mai apoi, ”al poștalioanelor” Troianul, Traianul sau drumul lui Traian a fost construit pentru a cuceri Sarmizegetusa REGIA. Astăzi Pasul Vâlcan face parte din Ținutul Lupilor. Trecătoarea se află pe granița dintre județele Gorj și Hunedoara, pe drumul Vulcan – Schela – ce străbate partea vestică a Parcului Național „Defileul Jiului”. Multă vreme trecătoarea a reprezentat o importantă cale de acces a Țării Hațegului și a spațiului transilvănean spre nordul Olteniei.
Prin aceşti munţi, acoperiţi cu păduri întinse de foioase şi conifere, natura mai întâi, şi apoi oamenii, au săpat treceri şi au construit drumurile care au permis legăturile din interiorul depresiunii şi cu teritoriile de dincolo de aceasta. Secole şi chiar milenii, drumul de legătură spre Oltenia nu s-a făcut prin sălbaticul şi îngustul defileu al Jiului, ci peste culme, prin Pasul Vâlcan, la 1621m înălţime, pe unde au urcat şi romanii în drum spre capitala Imperiului Getic.
Tradiţia a păstrat amintirea acestor treceri, ba s-au găsit şi urme materiale care o atestă (între care un depozit de denari – monedă romană din acea epocă). Oltenii foloseau drumul milenar peste culme prin pasul Vâlcan, cu tot urcuşul pe plaiuri de munte, întrucât era mai „de-a dreptul” spre oraşele Vulcan şi Lupeni.
Agatârşi, Romani & Geto-Daci
Drumul prin Pasul Vâlcan are o istorie milenară, și poate că încă agatârşii şi grecii în Antichitate şi, sigur, romanii , în încercarea lor de a cuceri Sarmizegetusa Regia lui Decebal în timpul războaielor daco-romane, au urmat un asemenea traseu.
Istoricul Hadrian Daicoviciu ne spune că în anul 102, în timpul primului război daco- roman, „Lusius Quietus, căpetenie maură intrată în slujba romanilor şi ajunsă la mari demnități în vremea lui Traian, atacase în fruntea călăreților săi, pătrunzând în Transilvania, fie prin Pasul Turnu Roşu, fie prin Pasul Vâlcan”. Posibil că acum, cetatea dacică de la Bănița să fi fost distrusă. Şi în războiul din anii 105-106 o parte a trupelor romane au atacat „probabil, prin pasul Turnu Roşu sau peste Vâlcan” Există şi un alt punct de vedere, susţinut de către păr. dr. Sebastian Stanca, care spune că pe vremea geto-dacilor comunicația se făcea prin trecătoarea Surducului. Aici, pe malul Jiului, geto-dacii au tăiat în coastele stâncilor un drum practicabil , ale cărui urme se mai văd în unele locuri şi astăzi. Pe drumul acesta, se pare, a intrat în anul 102 Lusius Quietus cu călărimea uşoară numidică, lovind în spate oastea lui Decebal, care lupta cu Traian la Tapae… Trecătoarea Surducului are o lungime de 30 km şi se află la altitudinea de 513 m.
Fără îndoială că drumul acesta a fost utilizat şi în legăturile comerciale între Valea Jiului şi Valea Oltului. Dar tot păr. dr. Sebastian Stanca acceptă că „în vremea dominaţiei romane se deschide apoi și trecătoarea peste muntele Vulcanului la 1.621 m altitudine. Poate faptul că trecătoarea Surducului este îngustă și strâmtorată între Jiu şi stânci, deci expusă atacului răufăcătorilor, fără posibilitate de apărare, va fi îndemnat pe romani să caute alt drum peste munte şi să afle peste muntele Vulcanului. La poalele acestuia s-au găsit, în 1858, 45 monede de bronz din vremea lui August până la Dominițian, iar în 1879, o statuie de bronz reprezentând pe ARES sau pe Alexandru Macedon. In acelaşi timp, păr. dr. Sebastian Stanca insistă pe ideea că şi după părăsirea Daciei de către romani la anii 271-275, dar şi pe parcursul unei mari părţi a Evului Mediu, se vor folosi ambele trecători, atât cea prin Pasul Vâlcan, despre care avem date certe, cât şi cea prin Pasul Surduc prin care „S-a lucrat un drum îngust pe care guvernul ardelean l-a distrus în 1717”.
Drumul Poştalioanelor
Din cealaltă parte a munţilor, dinspre Haţeg mergi în sus pe valea Streiului până la Merişor, unde aceasta apucă brusc spre nord, îngustându-se spre obârşii. Drumul, ceva mai înlesnit, trebuie astfel să părăsească valea şi să urce peste o şa de munte pentru a ajunge în Depresiunea Petroşani. Pe vremuri, secole de-a rândul, drumul o lua de-a dreptul spre miazăzi, peste o ramificaţie relativ joasă a Munţilor Retezatului, pe la Dealul Babii (la 934m înălţime), ieşind în depresiune la Vulcan, unde se lega cu celălat drum care venea tot peste munte din Oltenia. După ştirile mai vechi, drumul acesta, ce străbătea regiunea de-a curmezişul prin pasul Dealul Babii, prin localitatea Vulcan şi prin pasul Vâlcan, a fost drumul principal peste munte între Ţara Haţegului şi depresiunea subcarpatică de la Tîrgu Jiu. Pe acest drum treceau şi poştaşioanele de la Haţeg la Vulcan şi de acolo mai departe spre Oltenia.
Drumul lui Mihai VITEAZUL
Acestea au fost drumurile folosite sute şi sute de ani de localnici, căi anevoioase, cu urcuşuri şi coborâşuri grele, cu popasurile şi adăposturile lor în umbra pădurii, cu primejdiile vremii schimbătoare de munte. Numai după ce a început exploatarea industrială a cărbunilor, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a simţit mai intens necesitatea unor căi de comunicaţie lesnicioase până la Petroşani, atât pentru transportul cărbunilor, cât şi pentru transportul materialelor şi utilajelor folosite la industria extractivă. Prima şosea şi prima cale ferată, executate între anii 1867-1870, au legat Depresiunea Petroşani spre nord prin pasul Merişor şi Valea Streiului. Ulterior calea ferată şi şoseaua au fost prelungite spre vest până la Vulcan şi Lupeni, unde exploatările carbonifere au început mai târziu.
Către sud, spre Oltenia, şoseaua ce străbate sălbaticul defileu al Jiului a căpătat mai mare însemnătate, cu timpul, prin transporturile – în primul rând ale produselor agroalimentare dinspre Oltenia, necesare localităţilor miniere din depresiunea Petroşani, astfel că drumul de culme al lui TRAIAN prin Pasul Vâlcan denumit şi Drumul lui Mihai VITEAZUL a pierdut treptat din importanţă.
Vino să pășești pe urmele istoriei!
Deși astăzi șoseaua Jiului leagă Oltenia de Depresiunea Petroșani printr-un traseu modern și practic, adevărata poveste a acestor locuri pulsează pe vechiul drum de culme al lui Traian, cunoscut și ca Drumul lui Mihai Viteazul.
Aici, în stațiunea Pasul Vâlcan, acest drum a devenit simbolul identității noastre istorice – o punte între prezent și vremurile glorioase ale regilor geto-daci. Redescoperă Drumul lui Traian – inima legendară a Pasului Vâlcan! Explorează, simte și lasă-te inspirat de locul care ne spune cine suntem.
