Turdaş – Vinča
5.500-3.500 î.Hr.
Înainte cu mii de ani de a se ridica piramidele în Egipt… undeva între mileniile V și III î.Hr., a fost o cultură europeană ce se întindea în jurul fluviului Dunărea, pe teritoriul României, Serbiei, Bulgariei și Macedoniei, dar urme evidente ale acesteia regăsindu-se în toată Peninsula Balcanică. Este vorba de cultura Turdaș – Vinča. Numele culturii vine de la localitatea Turdaș aflată în partea central estică a Județului Hunedoara.
Zsófia Torma, prima femeie arheolog din Transilvania, a descoperit aici în secolul al XIX-lea vestigii materiale ale culturii „Turdaș”, cunoascută mai apoi drept cultura Vinča, de la o suburbie a orașului Belgrad (este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei; situat la confluența dintre râul Sava și fluviul Dunărea), unde în anul 1908 au fost descoperite primele artefacte ale acestei culturi, din Serbia. Arheologii iugoslavi și români au crezut inițial că această cultură a început în jurul anului 2700 î.Hr., dar apoi au avansat în preistorie cu noile descoperiri făcute. Acestei culturi îi sunt atribuite celebrele „Tăblițele de la Tărtăria”.
Aproape de Orăștie
În cuprinsul ariei locuite mai înainte de triburile de cultura Criș apare în unele zone, în a doua jumătate a neoliticului vechi (aprox.5.500-3.500 î.Hr.), o nouă cultură, denumită „cultura Vinca”, după localitatea aflată pe Dunăre, mai jos de Belgrad și care mai este cunoscută și sub numele de „Turdaș-Vinca” – Turdaș se află pe Mureș, aproape de Orăștie.
Ea face parte din marea cultură post deluviană a Geților de Aur primordiali, cei trecuți prin apa Marelui Potop planetar care a înecat o lume (Poedia). Dar, la Turdaș, prima femeie arheolog din Transilvania, Zsófia Torma – antropolog și paleontolog de origine maghiară scotea la lumină primele artefacte ale acestei culturi neolitice și le prezenta în cadrul sesiunilor științifice, la nivel european.
Ea s-a născut într-o familie nobilă, ca fiică a unui baron. A studiat istoria în cadrul Universității din Cluj (actualmente, Universitatea Babeș-Bolyai) și a lucrat timp de mai mulți ani în Cluj, unde a avut un rol important în fondarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT). A descoperit în Turdaș locuințe neolitice și a găsit mai multe materiale ceramice, unelte, piese de cult și podoabe. Torma și-a desfășurat cea mai mare parte a activității la Orăștie, unde a și creat un muzeu de arheologie și etnografie.
Privind artefactele culturii Turdaș – Vinca de acum 7000 de ani, ne dăm seama că aceștia aveau un nivel de dezvoltare destul de ridicat. Deși trăiau în așa nimita epocă de piatră, ei accesau totuși metalul. Era îmbrăcați în haine țesute și cusute. Aveau în case obiecte casnice frumos create și pictate. Aveau bijuterii și foloseau decorațiuni, aplice, etc. Ridicau orașe cu case din lemn, lut și piatră. Erau pașnici. Aveau ritualuri, aveau obiceiuri și tradiții. Și – ceea ce este foarte important – aveau amintirea fostei civilizații antedeluviene distruse de cataclismul planetar prin care au trecut. De aceea se spune că „roata lumii se învârtește”, iar ceea ce trăim noi, într-un anumit fel, a mai fost trăit. Omul a fost om din momentul în care a fost „coborât” în materie, iar experiența acestor transformări planetare periodice l-a făcut să caute cauza acestora și modalitatea în care poate fi minimalizat efectul lor devastator. De aceea acești „oameni primitivi” au creat o astfel de cultură, și-au creat o societate în care viața decurgea pașnic și liniștit, poate mult mai benefică pentru om decât întunecatul Ev Mediu ce va urma… !
CASSIOPEIA
La Orăștie a fost descoperit unul dintre cele mai frumoase modele de tablete de medalion, similar cu cele de la Karanovo. Dimensiunea centrală a medalionului este foarte mare iar pe laterale are orificii de agățare ca și podoabă pe haine, orificii similare Plăcuțelor de la Tărtăria descoperite în apropiere…
Semnele de pe acest medalion au fost studiate și analizate și conțin o adevărată alegorie cultică. Figurile stilizate sunt elemente încărcate cu simbolism. Simbolurile sugerează și personaliză unele mituri legate de geneză. Acestea ar indica orientarea cifrelor.
Pe fiecare hartă există două sau trei semne. În prima imagine pot exista doi șerpi, unul mai scurt decât celălalt, iar prin modul în care capătul se terminăpare că reprezintă o hartă astronomică înclinată cu 45 °. Semnul ar marca miezul nopții sau solstițiile din Cassiopeia. Această piesă a fost purtată cu siguranță de o preoteasă, mai ales că la Orăștie există un sanctuar cu o piesă monumentală de piatră și o temelie rituală și alte inventare într-un alt complex cu multe obiecte de cult.
