Pământul & Pădurea
Bendis, zeița pădurilor și a lunii, a dragostei și maternității & Gaea (Gaia) zeița primordială, zeița pământului, care a existat înaintea vreunuia dintre ceilalți zei și zeițe. Gaia este zeița mamă a Pământului, creatoarea zeilor, a lumii și a oamenilor în mitologia geto-dacilor.
GAIA a fost, atât în mitologia română cât și în cea greacă, zeița primordială, o personificare a planetei Pământ. În legendele grecești, ea era considerată figura centrală din care au fost creați alți zei. Este o poveste plină de sensuri ascunse, poate, după anumite credințe, personificări ale unor epoci istorice sau regiuni geografice.
Pe de altă parte, mitologia românească s-a păstrat mai ales în balade, basme, cântece și expresii tradiționale, chiar și obiceiuri, fără interconexiuni aparente. Aceste mituri misterioase provin din vremuri imemoriale și până în zilele noastre. Unele dintre ele înfățișează o zeiță-mamă care își aduce copiii pe lume, care le oferă un corp și le oferă ocazia de a experimenta această lume. Această ființă primordială este, de asemenea, cea care își poate duce copiii nemuritori în viața de apoi.
„fie ca GAIA să te ia”
De exemplu, să ne uităm la zicala populară românească, pe care o vom reda aici ca: „fie ca GAIA să te ia”, unde „gaia” este aparent înțeles ca moarte. Aceasta ar putea avea un sens secundar, ezoteric, care stă la baza nivelului evident, aparent, pentru că filosofia morții este atât de diferită acum, spre deosebire de acum 2000 de ani. Geto-Dacii aveau un alt fel de percepție cu privire la acest concept, moartea a fost doar o trecere la o treaptă superioară, nu era nimic periculos în această trecere și nicio teamă.
Herodot, istoricul grec, a declarat, referindu-se la daci, că ei „cred că sunt nemuritori”, acest aspect fiind bine cunoscut despre geto-daci. Deci, această dorință veche-nouă, era pozitivă atunci, negativă acum, pentru că trăim într-o cultură diferită.
Cultul lui BENDIS
Zeița Bendis a fost menționată atât de Herodot cât și de Strabon ca zeiță a pădurilor și vrăjilor, asemănătoare cu Artemis la greci sau Diana la romani. Bendis este singura zeiță a geto-dacilor despre care avem imagini și reprezentări artistice clare. Existența ei a fost confirmată și de descoperiri arheologice de la Costești, Piatra Roșie sau Sarmizegetusa.
Potrivit lui Christopher Planeaux, cultul lui Bendis s-a dezvoltat treptat, nu a fost introdus brusc: a fost introdus de imigranții traci în anii 440 î.Hr.; a fost construit un templu precum și sărbători dedicate (Bendidee) în 429 î.Hr .; a fost oficializată ca sărbătoare de stat în 413 î.Hr.. Datorită lui Platon se știe că în Atena a fost introdus în anul 429 î.Hr., la scurt timp după semnarea alianței între Atena și Sitalces, regele Odrysian, care asigura o armată de infanterie & cavaleri bine pregătiți, cultul lui Bendis pentru a-și consolida legăturile cu Tracia. Introducerea unei zeități străine, care nu avea motivații religioase, ci politice, a fost un act fără precedent.
Atena a fost întotdeauna foarte interesată de Tracia, un teritoriu strategic pentru poziția și resursele sale naturale. Primul scriitor care a menționat-o pe zeița Bendis este Hipponatte (sec. VI î.Hr.), care o compară cu Cybele . Întrucât este numită și în două fragmente din Cratinus și Aristophanes, Bendis era probabil bine cunoscută în Atena în a doua jumătate a secolului al V-lea î.Hr.
Bendis, zeița pădurilor și a lunii, a dragostei și maternității. Bendis a fost percepută de atenieni ca o zeitate protectoare, strâns legată de natură și de ciclurile de viață ale femeilor.
Inscripțiile de la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr. atestă cultul lui Bendis pe insula Salamis . În minele Laurium, unde lucrau mulți traci, au fost găsite statuete votive ale lui Bendis și o inscripție dedicată ei, din 300 î.Hr. Pe baza surselor disponibile, se poate spune că cultul lui Bendis, înzestrat cu trei temple și sărbători anuale, a fost unul dintre cele mai importante culte din Atica clasică (Attica -greacă Αττική Attikí – este una din cele 13 regiuni denumite și „Periferii” sau „Districte” ale Greciei, fiind subdivizată în 4 prefecturi: Atena, Pireu, Attica de Est și Attica de Vest. Capitala provinciei și a Greciei fiind orașul Atena.)
Cele mai recente dovezi referitoare la cultul lui Bendis datează din secolul al III-lea î.Hr .: după această perioadă a dispărut din Attica din motive necunoscute înfățișând o procesiune de sportivi goi, poate câștigătorii cursei torței Bendidee, care se închină lui Bendis, descrisă cu toate atributele unui vânător: purtarea unei sulițe purtând un chiton scurt, o îmbrăcăminte strânsă cu mâneci asiatice, o piele de animal, o mantie cu glugă tracică fixată cu un știft și cizme înalte (British Museum , BM 2155).
Bendidee, sărbătorit în 19-20 Targelione, făcea parte din festivalurile religioase organizate de statul atenian (începând din 413 î.Hr. ), care aloca fonduri extrem de importante pentru pregătirea lor. Cel mai important eveniment a fost procesiunea (în greacă veche : πομπή , pompé) care dura o zi întreagă, la care au participat separat atenienii și tracii, care a început de la Prytaneum și s-a încheiat la sanctuarul zeiței. Seara aveau loc curse nocturne de purtători de torțe călare, menționate de Platon la începutul „La Repubblica”:
„Ai auzit că trebuie să existe o cursă de cai purtători de torțe în cinstea Zeiței BENDIS în seara asta?” „Călare?” Am spus. „Aceasta este o idee nouă. Vor purta făclii pe care le vor trece unul pe altul în cursa lor de cai sau la ce te referi? „„Așa este„, a spus Polemarco și, „în plus, va fi o petrecere de noapte care merită văzută”. (Platon, Republica, 328)
Surse: Petra Janouchová, Cultul lui Bendis în Atena și Tracia, XVIII, n. 1, Universitatea Charles (Praga), 2013, pp. 95-106. Christopher Planeaux, Data intrării lui Bendis în Attica, XCVI, n. 2, decembrie 2000, pp. 165-192.
Bendis, Meda & Kotys
BENDIS, ambasadoarea Văii JIULUI
la festivalul DACIA din Piatra Neamț.
Bendis, Meda & Kotys, nume inspirate din mitologia locurilor, de la reginele Geto-Dacilor, sunt cele 3 denumiri ale Cabanelor de tip A inaugurate de Pensiunea Retezat, Comexim R. Doamna Latosik (creatoare de artă din Polonia) câștigătoarea competiției Art Jewerly Festival Oradea 2023 din luna iunie, câștigătoarea sejurului la Pensiunea Bendis, este așteptată în Valea Jiului în perioada 4-11 septembrie.
Creatoarea de artă din Polonia a ales să sincronizeze sejurul său în Valea Jiului cu participarea dânsei la Neamț Art Festival 2023 parada de bijuterii hand made intitulată sugestiv “DACIA”, 1 septembrie 2023. În parteneriat cu Ana Zaporojan inițiatoarea festivalului Art Jewerly Festival, petroșăneanul Daniel Roșca, membru în juriul competiției din Oradea, din prisma expertizei sale istorice, promotor al culturii și civilizației românești de peste 14 ani, a promovat Valea Jiului în mod inedit în capitala Europeană Art Nouveau 2023.
În continuare petroșăneanul Daniel Roșca promovează mesajul din marca Ținutul Momârlanilor “Urmașii Geto-Dacilor din Valea JIULUI” astfel încât ținutul multi-milenar al momârlanilor își consolidează reputația și este pe calea cea bună, autostrada spre un brand regional de produse tradiționale & turistic recunoscut național și internațional. Un material Europe Genesys via Krystina Latosik, ambasadoarea Văii Jiului în Polonia, Angela Dumitrașcu & Cabana BENDIS Daos Forest Pensiunea RETEZAT.
