Ziua Recoltei pe RHABON, vechiul râu JIU

Ziua Recoltei 🌾 2021 🍃

Drag de Cântec Românesc 2025

@ Tiberiu Iacob-Ridzi – cel mai constant primar din Valea lui Rhabon.

& Darul lui RHABON (Râul cel BUN – vechea denumire a râului JIU).

Primele însemnări legate de râul JIU provin de la Herodot unde regăsim prima lui denumire din vechime: RHABON. Aşa apare în primele referiri importante despre cursul de apă pe care le fac istoricul Strabon şi Pliniu cel Batrîn, în secolul a II-a d.Hr. Primul document în care este schiţat cursul râului aparţine lui Claudius Ptolomeus.

Criptolog EUGEN NICOLAESCU Denumirea veche a râului JIU trebuie să fie tot o parafrază. Geții îi numeau prin parafraze pe zeii lor față de străini. Filiera greco-latină prin care a parvenit acest nume ridică două dificultăți. Mai întâi avem succesiunea ”RH” (fără vreo vocală între cele două consoane, dacă H este aici consoană) care este neuzuală la geți. Geții foloseau litera ”H(η)” pentru a nota vocala lungă ”II” (participiul de la verbul lat. eo = a merge, a ajunge, a descinde).

În al doilea rând, grecii foloseau același semn alfabetic pentru sunetele ”B” și ”V”, ceea ce conduce la ambiguitatea BO – VO. În eventualitatea că acolo este scris numele zeiței regine Bo, sintagma BON s-ar traduce prin ”fiul lui Bo”, ceea ce ar contrazice afirmația din textul Plăcuței 108 în care se spune explicit că Jo, cum era numit la un moment dat JIU, a fost adus de zeița Io (Iio). Dacă acolo ar fi litera ”V”, cuvântul prescurtat prin aceasta ar fi fost ”veneratul” (lat. venerandus).

Dar nicio combinație de semnificații posibile, din codul amintit, nu continuă în mod acceptabil expresia. Singurul cuvânt din codul sacerdotal get notat prin ”B” este adjectivul utilizat la forma feminină ”beata”, cu semnificația ”(prea)fericita” atunci când este vorba de una din cele două născătoare de fii de la Zeus. În acest caz, finalul expresiei ar fi ”fiul prea-fericitei născătoare”, ceea ce ar continua firesc semnificația primei părți a expresiei (RHA). Această primă parte cere să lămurim dacă ”H” este transcrierea literei ”h” (notată în limba greacă prin ”X (χ)”) sau ”ii” (”H, η”), adică să cunoaștem cu precizie cum era grafiat acest nume în alfabet grecesc. Cele două posibile ”alegeri” conduc la cel puțin două variante de citire a primelor trei litere din numele analizat.

În primul caz, începutul expresiei ar fi ”Regele moștenitor al cerului…” sau ”Regele adus/venit în cer …”. Personal aleg prima variantă, iar întreaga expresie este ”Regele moștenitor al cerului este fiul prea-fericitei născătoare”, ceea ce trimite cel mai probabil la (semi)zeul JIU.

Varianta RIIA (PHA, riia) ar putea intra ca opțiune dacă acolo am avea o formă arhaică a cuvântului „râu” (lat. rivus) iar cuvântul continuă cu o formă a adjectivului sau adverbului latin bene, a substantivului latin bonum, sau a adjectivului latin bonus, pentru a forma parafraza acceptabilă ”Râul cel BUN”. În textul de pe Plăcuța 002, după un procedeu lingvistic asemănător, Zamolxio este numit ”Zeibun”.”

În 2021, odată cu sărbătoarea Zilei Recoltei, Primăria Petroșani, prin domnul primar Tiberiu Iacob-Ridzi, a implementat pentru prima dată, în mod oficial, marca „Ținutul Momârlanilor”, în cadrul evenimentului Adunarea Momârlanilor.

În 2025, pe scena festivalului „Drag de Cântec Românesc”, am fost invitat să le explic locuitorilor din vechea Vale a lui Rhabon ce înseamnă această marcă – Ținutul Momârlanilor – pentru identitatea lor și pentru viitorul copiilor lor. Felicitări, domnule primar! Sunteți, într-adevăr, cel mai constant primar al Văii Jiului.

L-am rugat pe domnul Tiberiu Iacob-Ridzi să își exercite dreptul de VETO în cadrul Organizației de Management a Destinației Valea Jiului, în legătură cu acceptarea unui consultant extern impus prin trafic de influență, proiecte de Tranziție Justă finanțate din fonduri publice. Nu putem permite ca Ținutul Momârlanilor, cu valorile și istoria sa ancestrală, să fie transformat într-un 🐌 Ținut al Melcilor 🐌, adică într-un spațiu al stagnării, al deciziilor netransparente și al intereselor de grup.

Cerem respect pentru comunitate, pentru tradiții și pentru viitorul acestei regiuni.

“Singura șansă a generației noastre este provenită din tradițiile, obiceiurile și patrimoniul imaterial al neamului. În viziunea noastră experiența pe care Ținutul Momârlanilor o propune turistului este simplă: trei sute șaizeci de grade în jurul unității de cazare – povestea fiecărui loc, practic ce poate să facă turistul în momentul în care alege o destinație. Suplimentar, conceptul face transferul de la turism spre meșteșugari, mici producători autohtoni prin experiența produselor tradiționale.

Simți locul atât prin poveștile și legendele lui dar și prin experiența culinară precum și experiența pe care furnizorii de servicii locale o propun. De la draftul de strategie la implementare – transferul de la industria grea la industria ușoară – turism, produse locale / tradiționale – alimentare, furnizori locali, meșteșugari și artizani.

Povestea Locurilor merge mai departe.” Daniel ROȘCA