Sălbatici prin natura lor
Artă sau sport, echitaţia aduce în prim-plan şi subliniază perfect legătura sacră dintre cal şi călăreţ, om şi animal. O legatură bazată pe dragoste reciprocă, încredere şi respect, răbdare şi blândeţe. Dacă sportul presupune determinare şi sacrificii, echitaţia este o artă în sine care necesită în special curaj, talent şi multă afecţiune. A călari, dincolo de a fi exerciţiu fizic, înseamnă gimnastică a minţii şi a caracterului, căci calul este o forţă impresionantă ce se desfăşoară cu o eleganţă şi o maiestuozitate desăvârşită, şi impune câştigarea dragostei şi a respectului.
Strânsa legătură dintre cal şi călăreţ este una sacră, construită în timp ce arăţi grijă şi atenţie animalului, atunci când îl cureţi, îl hrăneşti, îl călăreşti şi îi vorbeşti. O astfel de legatură profundă determină calul să dea ce este mai bun în el pentru călăreţul său, să-i fie loial şi să-i fie cel mai bun terapeut, căci o singură secundă de conectare reală cu el îţi schimbă radical sufletul. El va fi oglinda ta. În relaţia ta cu el, ceva din tine se oglindeşte mereu.
Vei învăţa multe despre tine şi caracterul tău, ascunse privirii tale conştiente de până acum. Atunci când unui om i se cere să interacţioneze cu un cal, acesta simte, imediat şi inconştient, forma de limbaj corporal care exprimă dragoste sau frică… această identificare a emoţiilor creează o conştientizare de sine reală şi astfel duce la o vindecare emoţională profundă… printr-o drumeție la troiță:
