Semnificații ancestrale
Cum era obiceiul din moși-strămoși, la sărbătorile pastorale, la nedei, care odată cu urcatul animalelor la munte se mutau și acestea în munți, momârlanul venea de fiecare dată cu straița plină de ouă roșii (nedeile încep odată cu Sărbătoarea Paștelui) roșii, brânză & slană dar și cu kilul de țuică.
După datinile locurilor, întreaga suflare momârlănească încingeau jocul și strigăturile, desfăceau straițele și voia bună nu se lăsa așteptată. Din moși-strămoși, aceste obiceiuri le urcau din satul tradițional în munții pe care pășteau mioarele acolo unde păstorii sărbătoreau obiceiurile lor creștine & pre-creștine de peste vară: Rusaliile, Sânzienele, Sfântul ILIE & Sfânta Maria.
De la bisericile de brazi până la personificarea soarelui, protectorul trăistarului cu o bucată de pâine în ea, acest univers dual al momârlanilor a fost, este și o să fie plin de semnificații ancestrale… Vezi mai mult, povestea pricoiței, covorul momârlănesc din lâna oilor țurcane, din timpuri străvechi.
