۩ KOGAYONUL ۩
Prima formă statală de
organizare a românilor ۩
Există un loc unde timpul a refuzat să își desfășoare trecerea. Unde locuitorii, puțini câți au mai rămas, își continuă nestingheriți obiceiurile milenare cu fața spre semenii lor de piatră, momârlele, eroi ce și-au găsit nemurirea în stâncă. Leonardo TONITZA
Discutând cu domnul Mihai VINEREANU despre etimologia cuvântului momârlan, aici, fiind o zonă muntoasă, se aduce în discuție cuvântul movilă.
Momârla este și o movilă de pământ, o movilă de pietre. Intuiția domnului Vinereanu ne spune că momârlan înseamnă cei de pe dealuri sau de pe movile, cei de pe munții de piatră.
Petroșani. Numele ne sugerează ideea de piatră, și într-adevăr această zonă momârlănească a Județului Hunedoara pare a fi zona din România cu cea mai mare densitate de megaliți, antropomorfi și zoomorfi, dovada fiind cele peste 50 de chipuri întimpărite în piatră descoperite în această Vale a Hiperboreei.
Via Eugen NICOLAESCU Despre RHABON (vechea denumire a râului JIU), râul care modeleaza piatra, & despre cuvantul momârlan. ”Regele moștenitor al cerului este fiul prea-fericitei născătoare”, ceea ce trimite cel mai probabil la (semi)zeul JIU.
Varianta RIIA (PHA, riia) ar putea intra ca opțiune dacă acolo am avea o formă arhaică a cuvântului „râu” (lat. rivus) iar cuvântul continuă cu o formă a adjectivului sau adverbului latin bene, a substantivului latin bonum, sau a adjectivului latin bonus, pentru a forma parafraza acceptabilă ”râul cel bun (însemnat, mare)”.
Margareta CRISTIAN … aici este nevoie să amintim despre micile construcții, un fel de movilițe din pietre așezate, care erau folosite în școlile din mijlocul naturii.
Pietrele erau așezate fără mortar, pe o bază mai largă care, pe măsură ce se ridică construcția, se îngustează ajungând până la înălțimea de aproximativ un metru. Această construcție este o momârlă, care a fost utilizată în școlile de cunoaștere străveche ca punct de reper care ajută la studierea bolții înstelate și a constelațiilor.
Deci aceste momârle făcute din piatră de râu sunt materiale didactice în studierea stelelor. Ele se găsesc mai ales în zona de munte a Parângului (am întâlnit câteva pe traseul spre Parângul Mic și pe malul Lacului Mija n.n.). Momârlele sunt rezistente la vânturi puternice și uneori sunt utilizate și ca pietre de hotar.
Mulțumim pentru suport, în primul rând oamenilor – Domnilor Părău, Hațegan, Fulga și Nicu DUNCA, în al doilea rând organizațiilor pe care aceștia le conduc Comexim – R, Composesoratul Zănoaga Fața Pietrii, Edy URSU și Primăria Orașului ANINOASA.
Fără ei nu ar fi fost posibile primele două ediții ale acestui Simpozion despre ținutul ancestral al momârlanilor prin care reușim împreunã sã scoatem într-adevàr la lumină informațiile străvechi despre această Vale a lui RHABON.
Mulțumim Veronica și Lucian AGAPE, Leonardo TONITZA, Mihai VINEREANU, Margareta CRISTIAN, Eugen NICOLAESCU, Cătălin ZAMFIR & Iuliean HORNEȚ.
Vino & TU la SIMPOZION ۩
Geneza Kogayonului Momârlănesc ediția a II – a, 23 – 24.03.2024 – ora 10:30, ANINOASA, Vârful CÂNDET, Poarta de intrare în TRANSLIVANIA. Un simpozion dedicat în ✟ memoria omului și pictorului Costel AGAPE ✟
۩ Descarcă volumul PDF ۩
Țara de Piatră ۩ Țara Lytua
