G R E U C E A N U &
lumina cea de toate zilele…
Cum ne povestește Petre Ispirescu în basmul popular cules de la Michalache Constantin, din mahalaua Delea-Veche, București, în 1876, eroul mitologiei românești GREUCEANU a mers în căutarea Soarelui și a Lunii furate de zmei. După o luptă crâncenă cu cei trei zmei și cu soțiile lor, zmeoaicele, se povestește că Greuceanu a eliberat Soarele și Luna, reîntorcând oamenilor lumina cea de toate zilele.
IORGOVAN
Iovan Iorgovan, un personaj din mitologia românească similar cu Hercule. În legendă Iovan este numit “fiu de rămlean” adică “fiu de român.” În varianta românească hidra fuge de Iovan Iorgovan și se adăpostește în munți… Acolo, sus pe Muntele Oslea… Iovan Iorgovan își încearcă paloșul pe o stâncă uriașă care se prabușeste și formează podul de la Ponoare. În zona Cheilor Baniței are loc a doua luptă unde eroul îi taie unul dintre cele cinci capete. Hidra străpunge muntele și fuge, lăsând în urma sa un traseu sinuos, straniile chei…
Căpcăunul
Lupte ca-n poveşti… Retezatul este muntele de legendă al Transilvaniei. Istoria numelui acestui vârf emblematic, care dă denumirea întregului masiv (vechea denumire a întregului masiv era Munţii Codrilor), este strâns legată de aceste legende în care se pomeneşte de lupta dintre Alb-Împărat şi balaurul (zmeul, căpcăunul), care-şi avea tărâmul în această zonă. Conform tradiţiilor străvechi de peste 2000 de ani, undeva pe meleagurile Munţilor Carpaţi îşi înalţă fruntea către cer muntele sfânt al geţilor, KOGAION. Acolo, spun legendele, se află lacurile uriaşilor, asemeni unor ochi care privesc universul. Fiecare lac are un propriul specific şi este plin de surprize, nişte antropode ciudate şi diafane în lumina lanternelor subacvatice sălăşluiesc în adâncurile lor.
O altă legendă a munţilor Retezat pomeneşte despre o domniţă, Rusca, ea fiind fiica căpcăunului, ce a primit moştenire de la tatăl său munţii Rusca. Invidioasă pe fratele său care a primit munţi mai frumoşi, a aruncat cu un plug după el, nimerind şi retezând vârful muntelui… RETEZAT. Una dintre legendele acestor locuri le place în mod deosebit ciobanilor care urcă aici cu oile. Ei spun că lacurile au apărut în urma unei lupte ca-n poveşti. Conform legendei, în timpuri străvechi, munţii erau stăpâniţi de un căpcăun care, periodic, dădea năvală prin gospodăriile oamenilor din Ţara Haţegului pentru a le fura recoltele şi vitele…
Mulţi feciori şi-au pierdut viaţa încercând să-l oprească, rămânând astfel multe familii îndurerate. Într-o zi însă, un voinic a reuşit să-l răpună pe căpcăun. Ca să fie sigur că acesta nu supravieţuieşte, i-a tăiat capul. În acel moment, căpcăunul s-a prefăcut într-o piatră mare „fără cap“ (Retezatul), iar mâna stângă i-a căzut printre munţi şi s-a prefăcut în apă. Podul palmei sale s-a transformat în lacul Bucura, iar degetele în lacurile Slăvei, Lia, Ana, Viorica şi Zănoaga… vezi mai mult despre lacurile urieşilor sau despre Legenda Blajinilor.
