Ziua Lupilor

by | Nov 23, 2021

Sântandrei

Sf. Apostol Andrei (30 noiembrie)

După opinia cercetătorilor, în data de 30 noiembrie avem suprapunerea unei sărbători creștine peste o veche sărbătoare precreștină, dedicată unei zeități care a preluat numele Sf. Ap. Andrei, sub forma Sântandrei: Sântandrei este o mare divinitate geto-dacă peste care creştinii au suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, ocrotitorul Romaniei. El a preluat numele şi data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat în primele decenii după naşterea lui Iisus pe pământurile Daciei.

El trebuie să se fi bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a înlocuit o importanta divinitate precreștină, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Sântandrei (29 – 30 noiembrie) şi ciclul de înnoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristică a Dionisiacelor Câmpenesti şi cu fermentarea vinului în butoaie la popoarele tracice, păstrează numeroase urme precreştine.

Pe Valea Jiului de Est, în zona satului Jieț, ziua Sf. Andrei este sărbătorită în special pentru sănătatea copiilor şi a puilor de animale: „Ziua Sfântului Andrei a fost şi este o mare sărbătoare în lumea satelor. Ea este ţinută pentru pripasuri, înţelegând prin acestea toate animalele mici ca: puii de găină, mieii, vițeii, incluzând aici şi puii de om”. Interlocutoarea Moian Anica afirmă că în acest an i-a mers rău cu puii de găină, dar nu este de mirare, căci şi-a adus aminte că a lucrat ceva în ziua Sfântului Andrei. Pentru sănătatea tineretului animalier şi uman, este interzis cu desăvârşire a se lucra ceva în această zi.

În alte zone ale Văii Jiului de Est însă, cum este satul Taia din Petrila, precum şi pe Valea Jiului de Vest, tradiţiile de Sântandrei sunt mai asemănătoare cu tradiţiile generale din alte zone ale țării, legate de această zi, credinţa că cerurile se deschid în noaptea de Sântandrei şi se poate vedea viitorul, dar şi că sufletele celor morți , strigoii, primesc în această noapte libertatea de mişcare printre cei vii. Pentru protecţia oamenilor şi a animalelor se fac slujbe şi se foloseşte usturoiul, care, pus la uşile şi ferestrele caselor, grajdurilor, ar alunga spiritele malefice. De asemenea se mănâncă usturoi, se ung cu el corpurile şi intrările în case şi grajduri.

Cel dintâi chemat al Domnului

Sf. Apostol Andrei a fost din Betsaida, orăşel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, şi fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dar, dacă a auzit, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul sau Ioan, arătând cu degetul către Iisus si zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29).

Crucea Sfântului Andrei

Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, a urmat după Hristos, zicând fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos” (loan, 1, 41). Și astfel, l-a tras şi pe Petru spre dragostea lui Hristos. Drept aceea, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Şi se află în Scriptură şi alte multe învăţături despre dânsul.

Din zilele acelea, ca şi ceilalți Apostoli, Sfântul Andrei a urmat Mântuitorului, însoțindu-l pe drumurile Țării Sfinte, adăpându-se din izvorul nesecat al dumnezeieştilor descoperiri pe care le aducea Mântuitorul. A fost martor faptelor minunate săvârşite de Domnul, s-a împărtăşit din cuvântul dumnezeiesc, dătător de viață, al credinţei celei noi întemeiată de Hristos, și, mai presus de toate, a văzut Patimile Domnului, a plâns moartea Lui pentru noi şi s-a întărit în credinţa în ziua Învierii. (…) Tot din Tradițe, mai ştim că Sfântul Andrei a avut şi un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”.

Noaptea Strigoilor

Tradiţiile legate de Sântandrei vin din fondul precreştin, tradiţii legate de timpul ciclic, de anul care este pe sfârşite, când puterile luminii slăbesc şi prind putere forţele întunericului, malefice, desigur. În astfel de împrejurări apărarea omului poate fi doar una pasivă. Centrul de greutate al sărbătorii îl reprezintă Noaptea Strigoilor, noaptea de 29 spre 30 noiembrie, când hotarele între lumea celor vii şi a celor morţi se deschid şi rânduielile lumii se tulbură. „Apariția celor doi sfinți-moşi, Moş Andrei şi Moş Nicolae, începutul iernii şi punerea în mişcare a haitelor de lupi sunt semne evidente de îmbătrânire şi degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat, ajungând în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, în Noaptea Strigoilor, la starea simbolică de haos, cea de dinaintea creației. Este o noapte de spaimă, întrucât spiritele morților ies din morminte şi, împreună cu strigoii vii, „care în această noapte își părăsesc culcuşurile lor, fără să aibă vreo ştiinţă despre aceasta” (Pamfile, 1914, p. 127), se iau la bătaie pe la hotare, răspântii de drumuri şi prin alte locuri necurate. Duelurile sângeroase (…) se prelungesc până la cântatul cocoşilor, când spațiul se purifică, duhurile morților se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor revin în trupurile şi paturile părăsite fără ştiinţa lor.

În anumite situații, strigoii se manifestau violent față de oamenii care nu-şi luau anumite măsuri de protecţie:„Când strigoii morți nu au cu cine să se războiască, se duc pe la casele oamenilor unde încearcă să sugă sângele celor ce au nenorocul să le cadă în mâini. Pentru ca să nu se poată apropia de case, oamenii, – e grija gospodinelor mai ales, – mănâncă usturoi în această seară, se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, in piept, pe spate şi pe la încheieturile trupului. La casă se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea să intre sau să se uite în casă, făcându-se semnul crucii şi tot astfel urmează şi la uşă şi horn, pe unde de asemenea ea crede că strigoii pot intra şi ieşi din casă” (Pamfile, 1914, p. 128).

Se credea că sunt şi strigoi care nu doreau să facă rău. Aceştia ,,fac hori pe la răspântiile drumurilor, unde joacă cu străşnicie până la cântatul cocoşilor” (Pamfile, 1914, p. 128). Strigoii sunt de două categorii: vii şi morți. Strigoii vii sunt spirite ale oamenilor, femei sau bărbați, care îşi părăsesc trupurile noaptea, mai ales la Sântandrei (Noaptea Strigoilor), Sângiorz şi în alte împrejurări.

Cauzele pentru care numai o parte din oameni devin strigoi în viață sunt diverse: copiii născuţi cu coadă (o vertebra în plus), cu tichie, dintr-o legătură incestuoasă, al treilea copil din flori născut de o femeie etc. În cele două nopți oamenii se ungeau cu mujdei de usturoi, ascundeau meliţele, întorceau vasele cu gura în jos, produceau zgomote, îi strigau pe nume, aprindeau focuri, păzeau cu atenţie vitele şi păşunile …

Ziua Lupilor

Atmosfera devenea şi mai apăsătoare datorită unei importante zile a lupului fixată de tradiție pe data de 30 noiembrie, la Sântandrei. În această zi lupul îşi poate îndoi gâtul ţeapăn, devine şi mai sprinten, astfel că prada, indiferent că este animal domestic sau om, nu mai are scăpare (Pamfile, 1914, p. 135-137). Ca urmare, acum trebuia să se ia măsuri suplimentare de pază a vitelor și să se efectueze diverse practici magice de apărare împotriva lupilor. Se considera ca nici un alt moment al anului nu era atât de prielnic pentru transformarea oamenilor în pricolici, oameni cu înfăţişare de lupi sau câini, ca în ajunul şi în ziua de Sântandrei. (…).

Lipsesc, în general, practicile active de alungare a spiritelor malefice; alimentele rituale şi ungerea cu usturoi, ascunderea coaselor şi a limbilor de meliță sunt mai mult acţiuni de apărare pasivă. Forţelor malefice nu li se declara război deschis, ca la Bobotează, Sângiorz, Joimari, Sânziene, întrucât şansa de izbândă era minimă în condiţiile în care puterea aliaţilor, întunericul şi frigul, creştea neîncetat până la solstițiul de iarnă. (…)

Ursitoarele

Ca la orice început de an, prisoseau practicile magice de aflare a ursitei, adică a viitorului soţ. (…) Timpul era însă favorabil şi pentru observații meteorologice şi astronomice. Unii bătrâni, nestiutori de carte dar ,,cititori” în stele, observau cerul în noaptea de Ovidenie sau de Sântandrei şi noroceau anul, prevestind dacă va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă va fi pace sau război etc.

Obiceiul de a semăna în noaptea de Sântandrei grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta rodnicia ogoarelor în noul an este practicat şi astazi. Între credinţele şi obiceiurile de Sântandrei, practicat şi astăzi este obiceiul de aflare a ursitei, în special de fetele de măritat, văduve, dar uneori şi de feciori.

Privind această practică există diferente de la sat la sat. În general, cine vrea să-şi vadă ursitul sau ursita ține post în ziua de dinainte de Sântandrei. Dimineața, dintr-o pâine neîncepută taie o felie pe care o păstrează până seara, sau, şi mai bine, se face o turtă subțire din făină de grâu şi apă, mai sărată, pe care o coc pe plită. De asemenea, se ia un pahar de apă neîncepută dacă se poate, de la izvor, prima apă luată dimineața, dacă nu, dintr-un vas neînceput în care se păstrează apa, se ia un pahar de apă şi se păstrează până seara. Seara, se spune o rugăciune către Sf. Andrei, să arate ursita / ursitul, se mănâncă felia de pâine păstrată de dimineața și se bea paharul de apă păstrat de dimineața. Cel visat (sau cea visată) în timpul nopții va fi ursita / ursitul. În unele locuri, mai puține, nu se bea apă după ce se mănâncă turta şi atunci ursitul / ursita va fi cea / cel visat că aduce apa de băut.

Tot în noaptea de Sf. Andrei se mai practică aflarea viitorului pentru anul care urmează (aceeaşi practică este întâlnită şi în noaptea de Anul Nou). Pentru aceasta se pregăteşte un pahar cu apă neîncepută (ca la aflarea ursitei), o oglindă, o lumânare şi o verighetă sfinţită la biserică. Înainte de miezul nopții se pune oglinda pe o masă, pe ea se pune paharul cu apă, în pahar se pune verigheta, se aprinde lumânarea şi la miezul nopții se stinge becul sau altă sursă de lumină. Cel interesat se uită cu atenţie în verigheta din pahar şi acolo va vedea o persoană legată de cel mai important eveniment din anul care urmează. Mulți s-au ales cu spaime, căci n-au ştiut cum să interpreteze ceea ce au văzut.

Ca şi previziunile meteorologice, încercarea de aflare a ursitei sau a viitorului, se bazează pe credinţa că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie cerurile se deschid şi atunci se arată omului lucruri care îndeobşte rămân tăinuite. Ioan Dan Bălan & Elisabeta Bogățan, Momârlanii: tradiții, credințe, obiceiuri. Editura Confluențe, 2021.

Vezi mai mult   😈  🐺  ☠️
🐺 Tărâmurile Lupilor 🐺
😈 Dracii și vârcolacii la români ☠️

Daniel Roșca

Autor

Din '97 stau în Timișoara dar sufletul și buletinul au rămas în Valea JIULUI, acest ținut ancestral al momârlanilor. 6 orașe, 6 masive muntoase, 1 comună, o singură vale și 3 stațiuni turistice... Valea JIULUI, acasă.
TinutulMorlanilor_DanielRosca_01

Daniel Roșca

Autor

Din '97 stau în Timișoara dar sufletul și buletinul au rămas în Valea JIULUI, acest ținut ancestral al momârlanilor. 6 orașe, 6 masive muntoase, 1 comună, o singură vale și 3 stațiuni turistice... Valea JIULUI, acasă.

Casa “La Gălățanu”

TEAMBUILDING La intrarea în Vulcan dinspre...

Pensiunea Retezat

Retezat, bijuteria arcului carpatic. Prin Vestul...

Castelul de VIS

Zona Iscroni / Aninoasa  Complexul Casa de Vis...

Cabanele lui PROMETEU

Zona TelescaunStațiunea Parâng Cum se urcă spre...

Cabana Veverițelor

 Cabana BRAZI La poalele Munților Vâlcan...

Cabana dintre brazi

Prin sălbăticie O lume ascunsă ! Te invităm...

Cabana MONTANA

Locul de rugăciune ♰ ♰al geto-dacilor Vf. Mutu...

Cabana SKY

Zona RUSU  Cabana Sky se află la numai 2 minute...

Titanul din Gârbovu

DN66A / GârbovuDrumul lui Băsescu Poarta de intrare în Rezervația...

Cetățile Urieșilor

Uriașii din Cheile Tăii & Cetățile Urieșilor din Vale Odată au...

Mama Dragonilor

Typhon și ECHIDNA Povestea celebrului Typhon este menționată în cea...

Pelasgos din neamul Titanilor

Vârful Peleaga (2509 m) „patres progenitores“ | PELASGOS În jurul...

Cetatea TITANILOR

Pe Valea Ungurului Bătrânii locurilor ne spun povestea bocșeriilor...

Top 10 SFINCȘI din Valea JIULUI

Ținutul Momârlelor     Top 10 SFINCȘI  Încă de la străvechii...

Urlătorul din CHEILE TĂII

Fariseii “Unii farisei din norod au zis lui Iisus: „Învăţătorule,...

Kogayon, Muntele Dragostei.

Semnele Muntelui Pe Vârful Muncelului la Omul de Piatră. Aflat în...

Urieșul MIC de pe Valea Morii

O lume ascunsă În Ținutul Lupilor, pe Valea Morii în sus spre...

Drumeții la Urieși

Drumeții prin Vale Momârlele de piatră În funcție de sezonul...

Cetatea TITANILOR

Pe Valea Ungurului Bătrânii locurilor ne spun povestea bocșeriilor...

Titanul din Gârbovu

DN66A / GârbovuDrumul lui Băsescu Poarta de intrare în Rezervația...

Momârla din GÂRBOVU

GÂRBOVU La începutul erei noastre, într-un răvaș trimis...

MOMÂRLELE din Piatră de pe KOGAYON

Semnul Kogayon Tradiții, credințe& obiceiuri la Momârlani...

Urieșul MIC de pe Valea Morii

O lume ascunsă În Ținutul Lupilor, pe Valea Morii în sus spre...

Harta urieșilor din Ținutul Momârlelor

Valea JIULUI 50 de km lungime 50 de urieși din piatră 6 masive...

Top 10 SFINCȘI din Valea JIULUI

Ținutul Momârlelor     Top 10 SFINCȘI  Încă de la străvechii...

Urlătorul din CHEILE TĂII

Fariseii “Unii farisei din norod au zis lui Iisus: „Învăţătorule,...

Povestea vârfului RETEZAT

G R E U C E A N U &lumina cea de toate zilele… Cum ne povestește...

Pelasgos din neamul Titanilor

Vârful Peleaga (2509 m) „patres progenitores“ | PELASGOS În jurul...